Ministerul Economiei a preluat de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) participaţiile statului la peste 40 de companii cedate acestei instituţii în 2006, printre care Petrom, Distrigaz Sud, Automobile Craiova, Avioane Craiova si complexurile energetice din Oltenia. Hotărârea care reglementează organizarea si funcţionarea instituţiei Ministerului Economiei, aprobată recent de Guvern, prevede reînfiinţarea Oficiului Participaţiilor Statului si Privatizării în Industrie (OPSPI). PD-L preia astfel frâiele privatizării care, ca orice lucru bine făcut, începe cu o pauză lungă.
În subordinea, autoritatea sau coordonarea Ministerului Economiei vor funcţiona de anul acesta peste 60 de companii, printre care se regăsesc si multe unităţi aflate până în prezent în portofoliul AVAS. Avioane Craiova, complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova, Societatea Naţională a Sării, IAR Brasov, Romaero, Oltchim si IOR Bucuresti trec cu acte si bagaje de la AVAS la OPSPI, fiecare dintre ele fiind nevoită să-si preschimbe întreg setul de documente, prin schimbarea proprietarului. Pentru multe dintre acestea, procedurile de privatizare demaraseră deja si se aflau în stadii finale. Procesele se opresc imediat pentru refacerea documentelor si, până când vor fi reluate, firmele scoase la vânzare vor fi obligate să navigheze pe cont propriu prin criza financiară care le răvăseste deja afacerile. Dacă ar fi rămas la AVAS încă o lună-două, procedurile de privatizare la o parte din acestea ar fi avut timpul necesar pentru a fi închise. „Scăparea“ guvernanţilor care au vrut să dea pe mâna lui Adriean Videanu privatizarea societăţilor va avea însă mari costuri financiare si sociale.

Avioane Craiova, abandonată în furtună
În momentul formării noului guvern, pe lista de privatizare se aflau mai multe societăţi care asteptau fie investitori, fie decizia politică de a fi înstrăinate. Avioane Craiova era chiar aproape de final. După mai multe tentative nereusite, privatizarea pornită în 2006 părea să fie, în sfârsit, o poveste cu happy-end. Doi potenţiali investitori, Alenia Aeronautica Italia si EPS Inc. Tinton Falls SUA, sucursala Bucuresti, cumpăraseră dosarele de prezentare, iar termenul pentru depunerea ofertelor de cumpărare a pachetului de acţiuni deţinut de stat fusese anunţat pentru 30 ianuarie 2009.
Dintr-o dată, acum totul se năruie. „Eu sper ca procesul de privatizare să continue. Nu sunt un specialist în legislaţie, dar ar fi prea mult să se reia din nou procedura de licitaţie. Nu au ce să schimbe în procedura de licitaţie, practic se schimbă doar instituţia. Nu mai este AVAS, este OPSPI“, a declarat directorul de la Avioane Craiova, Valentin Bernovschi. El consideră că situaţia „foarte rea“ în care se află uzina de avioane a îndepărtat mulţi clienţi importanţi care si-ar fi dorit să lucreze cu fabrica de la Craiova. „Au spus că doresc să ne devină clienţi, însă numai după ce ne privatizăm. Cu alte cuvinte, au vrut să vadă cât de importanţi suntem noi pentru statul român. Si au văzut“, a mai spus directorul de la Avioane Craiova.

Pe lista de asteptare
Si CNM Petromin, societate aflată până de curând în portofoliul AVAS, era pregătită pentru privatizare. Compania de stat se afla, de asemenea, într-o situaţie disperată, dar avea un potenţial investitor cu forţă financiară, interesat să o cum-pere. „Pentru Petromin, societate în curs de privatizare, trebuie să apară anunţul de vânzare prin licitaţie cu vânzare“, declarase pentru SFin, la jumătatea lunii decembrie 2008, Laszlo Gyerko, pe atunci vicepresedinte responsabil cu privatizarea al AVAS. Petromin are o situaţie specială, ultimele două vase de transport pe care le mai are compania având un statut incert. Ele trebuiau să fie reparate printr-un credit acordat de Voestalpine, firma austriacă urmând a le opera printr-un contract de navlosire: după momentul în care cele două nave ieseau din santier, ele intrau pentru o perioadă direct în operarea societăţii care acordase creditul, acesta fiind garantat chiar cu navele aflate în reparaţii. Acum, viitorul este neclar.
Pentru IAR Brasov, în luna decembrie a expirat termenul de valabilitate a ofertei. Propunerea înaintată de o firmă din Cehia a fost respinsă întrucât AVAS a considerat că a fost condiţionată de solicitări ce aveau elemente de ajutor de stat. Procedura ar fi fost reluată în cursul lunii ianuarie.
 „Si Antibiotice este pregătită pentru privatizare, dar aici se asteaptă o decizie politică“, a explicat Gyerko. Acelasi statut îl au si o parte din societăţile ce activează în domeniul militar. „Mă refer la filialele Romarm care, în opinia mea, ar trebui scoase la vânzare în 2009. Mai ales cele care nu au legătură cu producţia de armament“, spune fostul vicepresedinte responsabil cu privatizarea din AVAS. Laszlo Gyerko a adăugat pe lista societăţilor de stat ce puteau fi oferite spre vânzare anul acesta si Salrom, Societatea Naţională a Sării, care era deja pregătită de privatizare. Pe această listă figurează si Oltchim, unde AVAS a renunţat la intenţia de a majora capitalul social cu valoarea unei creanţe. Documentul a trecut printr-una dintre ultimele sedinţe ale cabinetului Tăriceanu si urmează a fi dezbătut în noul Parlament.

O eroare
În momentul de faţă, privatizarea societăţilor mai are de trecut câteva hopuri: în primul rând, OPSPI trebuie să devină funcţional: să capete sediu si să facă angajări, fiindcă e greu de presupus că vreunul dintre fostii salariaţi va reveni de la AVAS, unde primesc salarii foarte mari si nu s-a auzit niciodată de concedieri. Asta poate dura si câteva luni. „În cadrul AVAS există departamente specializate, oameni cu experienţă considerabilă în domeniul privatizării. Cum găsim specialisti familiarizaţi cu privatizarea si pentru OPSPI, de unde îi luăm? Apoi, ce se întâmplă cu monitorizarea postprivatizare a societăţilor care vor fi privatizate de reînfiinţatul OPSPI? Cine se va ocupa de asa ceva?“, se întreabă Gabriel Zbârcea, managing partner la firma de avocatură Tuca Zbârcea & Asociaţii si fost presedinte al AVAS.
Apoi, cu sediu, oameni si documente, OPSPI poate lucra la strategiile de privatizare, poate publica anunţurile de vânzare si cere convocarea AGA la societăţile în care devine acţionar. După publicarea anunţului, va exista o perioadă de asteptare a ofertelor, iar mai apoi fiecare etapă a privatizării se va întinde pe perioade de până la câteva luni. Chiar si dacă ar avea voinţa de a vinde societăţile din portofoliu, mi-nisterul lui Adriean Videanu nu ar avea instrumentele de a o face până la jumătatea anului. În perioada de vară oricum nu se miscă nimic în economie, asa că toate asteptările se mută spre finele anului. Dacă vor avea resurse să ajungă până în toamna lui 2008, companiile de privatizat ar avea sanse să găsească investitori. Puţine însă...
Fostul sef al AVAS a explicat si motivele pentru care reînfiinţarea OPSPI reprezintă o eroare gravă a celor care au gândit această măsură. „Ministerul Economiei ar trebui să gestioneze societăţile de interes naţional/strategic care nu vor fi privatizate si care vor rămâne astfel în administrarea ministerului. La fel ar trebui să se întâmple si în cazul altor ministere, cum ar fi Ministerul Transporturilor. La ce bun să existe entităţi de privatizare în fiecare minister? După ce reguli, proceduri îsi vor desfăsura activitatea toate acestea? Care e raţiunea pentru care societăţi precum Petromin, IOR, Oltchim să intre în subordinea OPSPI, respectiv a Ministerului Economiei? Sunt aceste societăţi de interes strategic?“, întreabă Gabriel Zbârcea. Răspunsul la toate întrebările ridicate de reînfiinţarea OPSPI si mutarea documentelor de la Ministerul Economiei la AVAS si invers nu vine însă din zona de business sau din nevoi specifice privatizării. Totul s-a jucat la negocierile dintre partide si miza este doar politică.