Ca si în multe alte domenii, criza financiară pare să-si pună amprenta asupra Internetului, afectând serios impresia generală pe care ar fi lăsat-o un 2008 „obisnuit“. Dacă e să alegem o singură tendinţă dominantă pentru anul ce se va încheia curând, atunci ar trebui să amintim evenimentele dedicate mediului online, mai multe ca niciodată. În rest, cu bune si rele, 2008 pare a fi genul de an al cărui sfârsit este asteptat cu înfrigurare. În fond, criza bate la usă.
Odată cu publicarea primelor cifre ale studiului comun IAB Romania - PwC, 2008 ar putea fi primul an în care se cunoaste exact întinderea pieţei publicitare din România. În aceeasi categorie de realizări se include si publicarea, pentru prima dată în România, a cifrelor de audienţă privind website-urile incluse în SATI, studiu realizat de BRAT.
Alte plusuri ale anului au fost reprezentate de câteva investiţii (Trilulilu.ro e una dintre ele), unele preluări (Mirabilis Media, spre exemplu), piaţa de publicitate online a reusit o crestere cu câteva zeci de procente (încă nu se încumetă nimeni să ofere o apreciere exactă), s-au lansat iniţiative interesante (în special cele legate de trusturile media), dar niciunul dintre aceste lucruri nu a pus Internetul pe prima pagină a tuturor ziarelor din România.
Ca tendinţe negative ar trebui să remarcăm perpetuarea ideii de supraevaluare a afacerilor online autohtone, începută odată cu investiţiile din primăvara anului 2007 (ejobs.ro si neogen.ro au primit atunci sume importante de bani în schimbul unor părţi din afacere). S-au cerut sute si chiar milioane de euro în schimbul unor website-uri al căror singur atu este traficul generat de Google. În rest, se ţine prea puţin seama de valoarea utilizatorilor înregistraţi, de audienţa website-ului sau de modul în care acesta reuseste să-si monetizeze traficul.
Spre finalul anului, când criza financiară a adâncit problemele afacerilor din România, stacheta ridicată sus de tot de proprietarii website-urilor a început să coboare rapid. Unii s-au văzut nevoiţi să-si vândă afacerile în schimbul unor sume cu mult mai mici decât cele pe care le cereau iniţial. Alţii si-au făcut propriile planuri de criză, care includ închiderea unor website-uri neprofitabile si concedierea unei părţi a angajaţilor.
Privite separat, tendinţele pozitive si negative despre care vorbeam mai sus au darul de a ne arăta direcţiile principale pe care le-ar putea urma în viitor Internetul românesc.

Număr mare de evenimente dedicate mediului IT
Este una dintre tendinţele definitorii pentru anul 2008. Evenimentele dedicate mediului online (în toate formele sale - investiţii, marketing online, comerţ electronic, design etc.) au crescut atât ca număr, cât si ca stil de prezentare. Au venit în România nume importante ale afacerilor online din străinătate, s-au creat cluburi de networking si a apărut nevoia unor training-uri de comerţ electronic.
Pe de o parte, abundenţa evenimentelor e un semn clar de maturizare a pieţei, care începe să privească online-ul ca pe o afacere, si nu ca pe un hobby. Pe de altă parte, unele dintre aceste evenimente au la bază nevoia tot mai acută a mediului online de a-si forma propriii specialisti. Odată cu cresterea bugetelor alocate Internetului de afaceri, specialistii existenţi au intrat într-o goană permanentă după un loc de muncă mai bine plătit. Mulţi angajatori s-au plâns în 2008 de costul ridicat al forţei de muncă, fie că vorbim de managerii angajaţi, fie că vorbim de programatori, designeri sau redactori web.
Din toate punctele de vedere, lipsa forţei de muncă specializate a avut ca efect central cresterea salariilor chiar si pentru angajaţii din entry level, care asteptau sume impresionante pentru a debuta într-o anumită companie. Din păcate pentru ei, criza a reasezat abrupt toate aceste costuri salariale. Cel puţin în prima jumătate a anului viitor, o bună parte a salariilor din industria online vor rămâne neschimbate. În plus, criza ar putea stopa migraţia angajaţilor între companiile din industrie.

Publicitatea online
Dacă la începutul anului estimările specialistilor vizau o piaţă de peste 15 milioane de dolari în 2008, criza financiară a împins piaţa, către finalul anului, spre 12 sau 13 milioane. Nici chiar optimistii nu mai vorbesc de cifre apropiate de 20 de milioane.
Din perspectivă publicitară, România a rămas dominată de regii în 2008. Concentrând o bună parte din piaţă, regiile publicitare au reusit să absoarbă fondurile cele mai importante de la agenţii si advertiseri. Desi anul trecut părea că în 2008 din ce în ce mai mulţi publisheri vor începe să se reprezinte singuri, ofertele generoase ale unor regii publicitare au amânat acest pas pentru majoritatea celor care luaseră o astfel de decizie. Au fost însă si cazuri în care trusturi media importante au internalizat vânzările, constiente că plusul din 2009 ar putea veni tocmai din eliminarea comisioanelor plătite până acum regiilor care le-au reprezentat în trecut.
Spre finalul anului, pe fondul cresterii termenului de plată al sumelor datorate de agenţii, sumele oferite generos de regiile publicitare s-au întors împotriva lor, generând o formă de blocaj financiar care afectează astăzi o parte a pieţei. Iar acum suntem în situaţia paradoxală în care toată lumea asteaptă să se întâmple ceva.
Din anumite perspective, faptul că regiile nu mai sunt dispuse să arunce cu bani spre publisheri pentru a-i reprezenta este de natură să eficientizeze în viitor piaţa afacerilor online. Ne îndreptăm spre un 2009 care va obliga orice afacere online să-si analizeze structura si costurile si să încerce să funcţioneze cât mai eficient posibil.

Politica n-a înţeles mare lucru din Internet
Odată cu campaniile electorale din 2008, politica românească a încercat să obţină mai mult de la Internet. Din păcate, inovaţiile au fost extrem de puţine. Din campania politică pentru alegerile parlamentare, mulţi utilizatori de Internet si-l vor aminti pe Călin Popescu-Tăriceanu într-o reclamă din reţeaua AdWords a Google. Si mai interesant este faptul că uneori mesajul publicitar în cauză apărea chiar si alături de articole care subliniau punctele slabe ale guvernării de la acel moment. Alţi lideri politici au încercat să-si dezvolte propriul cerc de prieteni în cadrul unei reţele sociale. Este interesant exemplul lui Mircea Geoană, al cărui profil înregistrat în reţeaua neogen.ro a fost unul dintre cele mai accesate în perioada campaniei electorale.

Concluzii
Privit în ansamblul său, 2008 are nesansa de-a fi fost anul de început al crizei financiare. Finalul său e dominat de confuzie si teamă, sentimente justificate rareori, induse în piaţă mai ales de jucătorii cu influenţe multinaţionale. Dacă n-ar fi fost criza, probabil că si-ar fi meritat titlul de an obisnuit în procesul de crestere normală a unei industrii cum este cea de Internet.