Guvernul României a decis să renunţe la principiile schimbului liber si pieţei unice pentru a „salva“ industria auto. Decizia de suspendare pe un an a plăţii taxei de poluare pentru vehiculele Euro 4 cu dimensiuni cilindrice reduse se pare că nu a satisfăcut conducerea Dacia Renault, Executivul fiind „nevoit“, începând cu 15 decembrie, să tripleze taxa la achiziţionarea vehiculelor noi cu capacităţi cilindrice mai mari decât cele ale Daciei si a tuturor second-hand-urilor din import.
Decizia de triplare a taxei protecţioniste, impropriu numită în aceste condiţii de poluare, se va aplica în-cepând cu 15 decembrie. Totodată, se va majora si prima de casare de la 3.000 la 3.800 de lei pentru un număr de 60.000 de masini estimate că vor fi scoase din uz, bugetul total alocat acestui program fiind de 228 de milioane de lei. „Noile reglementări majorează de trei ori cuantumul taxei de poluare pentru toate autovehiculele înmatriculate pentru prima dată în România. Ordonanţa reia, totodată, măsura adoptată deja de Guvern pentru masinile Euro 4, respectiv scutirea de la plată pentru toate autovehiculele noi înmatriculate atât în România, cât si în celelalte state ale UE, după 15 decembrie 2008“, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Camelia Spătaru. Numai că oficialul guvernamental uită să precizeze că taxa se va tripla si pentru masinile noi Euro 4 care au motoare mai mari de 2.000 de centimetri cubi, deoarece Ordonanţa Guvernului aprobată joi scuteste de la plată doar posesorii de masini cu motorizări sub această cilindree. Majoritatea dealerilor au în oferte masini cu motoare Euro 4 mai mari de 2.000 cmc. Unii constructori, precum Audi si BMW, sunt prezenţi cu modele care au motoare mari conforme cu normele Euro 4, cât si cu restricţiile Euro 5.
Guvernul a decis, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, prin ordonanţă de urgenţă, ca taxa de poluare auto percepută la achiziţia masinilor noi să fie suspendată începând cu 1 decembrie 2008, până la sfârsitul lunii decembrie 2009, pentru vehiculele Euro 4 cu motorizări de până la 2.000 centimetri cubi înmatriculate pentru prima dată în România si în Uniunea Europeană.
Altă măsură adoptată de Executiv cu dedicaţie pentru industria auto vizează continuarea programului de înnoire a parcului auto si în cursul anului viitor, începând cu 1 ianuarie 2009, pentru un număr estimat al masinilor scoase din uz de 60.000 de unităţi, dublu faţă de cota stabilită pentru acest an, cu o primă de casare menţinută atunci la 3.000 de lei.

Made in Romania
Măsurile adoptate par a avea susţinerea întregii clase politice din România, care a decis să sacrifice dreptul de alegere al consumatorului pentru salvarea locurilor de muncă din industria auto. „Am discutat cu domnii directori un set de măsuri pe care noul Guvern ar trebui să le ia pentru a stimula producţia la Dacia. Si as menţiona suspendarea temporară a aplicării taxei de primă înmatriculare pentru masinile noi, continuarea asa-numitului program «Rabla», supravegherea înmatriculării ilegale a autoturismelor second-hand si, bineînţeles, creditarea furnizorilor pentru uzinele Dacia. Este un set de măsuri despre care sunt convins că ar fi posibil de aplicat“, declara, în urmă cu două săptămâni, presedintele Traian Băsescu, după o întâlnire cu conducerea uzinelor Dacia Pitesti. Declaraţii asemănătoare au făcut si premierul Tăriceanu, dar si liderii PSD.
Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor industriei auto, numărul angajaţilor din domeniu este de 130.000-135.000, 120.000 numai la industriile conexe, care însă ar putea avea clienţi si din alte domenii. Numărul masinilor second-hand înmatriculate în România în perioada ianuarie-octombrie 2008 s-a apropiat de 200.000. Cu alte cuvinte, preferinţele ultimilor au fost sacrificate într-o încercare disperată de a le asigura locuri de muncă primilor. Si nu tuturor celor 120.000, ci numai celor care ar fi fost afectaţi de inevitabilele măsuri de restructurare. În funcţie de scăderea producţiei si de utilitatea marginală a muncii angajaţilor, doar o parte din acestia, de obicei cei mai puţin calificaţi, care s-ar putea angaja si în alte domenii, nefiind specializaţi, ar fi rămas temporar pe drumuri. Pentru că am fi avut de-a face, în acest caz, cu un somaj fricţionar, si nu cu unul structural (care ar fi fost înregistrat doar în cazul în care întreaga industrie ar fi falimentat). Toate măsurile anunţate nu reprezintă altceva decât introducerea unor taxe vamale pentru masinile de import, dublate de acordarea de subvenţii (prin programul „Rabla“). Poate că aceasta este măsura universală necesară obligării populaţiei să consume produse Made in Romania identificate de politicieni. De ce nu ar funcţiona aceste măsuri mercantiliste si în cazul celorlalte produse autohtone, nu numai în cazul industriei auto?!

Industria auto - victima propriilor erori
Dacia Renault nu este singura reprezentantă a industriei auto care cere ajutorul statului. În Spania, conducerea Renault a propus între 30 si 60 de zile de somaj tehnic pentru muncitorii din uzinele de pe teritoriul acestei ţări. De asemenea, în Cehia, Skoda a anunţat că ar putea renunţa la 870 de angajaţi în 2009, circa 3% din forţa de muncă, după ce vânzările au fost sub asteptări. În SUA, situaţia colosilor auto pare si mai gravă, sefii General Motors, Ford si Chrysler revenind săptămâna trecută la Washington, în încercarea disperată de a primi ajutoare totale de 34 de miliarde de dolari (cu 9 miliarde de dolari mai mult decât solicitau ultima dată). Dacă la ultimele discuţii sefii companiilor au venit cu avioanele personale, cu această ocazie au ales masini hibride, pentru a nu mai fi criticaţi că risipesc banii. Sansele lor de a obţine bunăvoinţa Congresului american sunt extrem de reduse, politicienii acuzându-i că au preferat să nu treacă la reorganizări, în speranţa că statul va interveni si îi va salva. De altfel, industria auto pare cea mai afectată de criza financiară mondială, reprezentanţii săi ignorând în repetate rânduri avertismentele trase de propriile rapoarte financiare, care le atrăgeau atenţia asupra faptului că legea diminuării profitului este o lege implacabilă economic. Produsele lor nu mai erau bunuri de folosinţă îndelungată, ci deveneau din ce în ce mai mult bunuri de consum, supunându-se mai mult criteriilor modei decât celor utilitare. Iar cererea pe timp de criză devine extrem de volatilă cu astfel de produse.

Taxa maximă - 25.000 de euro
Triplarea taxei auto va duce la valori ale acesteia cuprinse între 750 si 4.800 de euro pentru motorizările mai des întâlnite, de 1,4 si de 1,6 litri, indiferent de norma Euro, iar în cazul vehiculelor cu propulsoare mari Euro 2 proprietarul va plăti mai mult de 25.000 de euro.
Motorizările de 1,4 litri vor avea o taxă de 750 de euro în cazul normelor Euro 1. Pentru un motor de aceeasi capacitate cilindrică, dar care corespunde Euro 3, taxa va fi de aproape 1.300 de euro, respectiv de 2.200 de euro pentru propulsoarele Non Euro. Un motor de 1.400 centimetri cubi (cmc) Euro 2 va fi taxat cu aproape 2.800 de euro, cea mai mare valoare dintre toate comparativ cu sumele pentru celelalte norme Euro ale motoarelor de 1,4 litri.
În cazul automobilelor cu motoare de 1.600 cmc, taxa va avea un cuantum de 1.320 de euro pentru propulsoarele Euro 1 si de 2.180 de euro pentru Euro 3. La motorizările Non Euro taxa va fi de 3.960 de euro, iar la cele Euro 2 - puţin peste 4.800 de euro. Pentru un motor de 2 litri Euro 3 taxa va fi de 3.600 de euro, iar la Non Euro va ajunge la 6.300 de euro. O masină cu motor de 3.000 cmc Euro 1 va avea o taxă de aproximativ 6.300 de euro. În cazul în care propulsorul este Euro 3, cuantumul va fi de 9.400 de euro, la Non Euro va ajunge la 19.000 de euro, iar pentru motorizări Euro 2 valoarea depăseste 25.000 de euro, de 10-15 ori mai mult decât valoarea de cumpărare.