Orice analiză a evoluţiei afacerilor online în 2008 trebuie să pornească de la ideea că avem de-a face cu două imagini distincte ale aceluiasi an. În primele sase luni, afacerile online păreau să zburde, ocupate fiind cu urmarea strategiei „Cresti repede!“. Investitorii întrebau în primul rând de numărul de utilizatori înregistraţi,
iar preluările pe bani mulţi se succedau în ritm rapid. Apoi a venit dezastrul, iar istoria a trebuit remodelată pentru a face loc efectelor crizei financiare.
În scurtă vreme, criza a determinat antreprenorii să gândească business-ul în termenii clasici ai analizei costuri - profituri. Nevoia de finanţare a operaţiunilor curente a devenit mai importantă decât nevoia de investiţii de dezvoltare. Iar afacerile online au început să-si pună serios problema unei eventuale recesiuni care ar putea urma evenimentelor cu care suntem contemporani. Potrivit estimărilor autorităţilor americane, peste 180.000 de oameni din sectorul IT (care include si piaţa de online) au fost concediaţi de la începutul crizei financiare.
O astfel de realitate este de natură a genera modificări importante în structura internă si în modul în care o companie online va defini succesul în anii viitori.
Si totul porneste de la ideea de profit. Până mai ieri, valoarea unei companii era dată de modul în care reusea să-si construiască imaginea online. Nu contau profitul realizat si nici perspectivele de viitor pe care le oferea unui eventual investitor. Un proiect de succes era acela cumpărat pe bani relativ puţini si vândut ulterior pe bani mulţi. Nu era important gradul de profitabilitate, ci doar numărul de utilizatori înregistraţi care ar fi putut tenta un trust media sau un mare jucător din Internet, interesat să preia afacerea pe bani si mai mulţi.

A scăzut valoarea achiziţiilor
Asa se face că, potrivit unei statistici a National Venture Capital Association, în primul trimestru al anului 2008, lumea afacerilor online a cunoscut cel puţin 22 de achiziţii cu preţ public, a căror valoare totală este de 4,75 miliarde de dolari. Valoarea medie a unei achiziţii din acea perioadă este de 215,9 milioane de dolari. În primul trimestru s-a petrecut preluarea Bebo.com de către AOL (850 de milioane de dolari) sau achiziţia Audible.com de către Amazon pentru aproape 300 de milioane de dolari.
În trimestrul al doilea al anului 2008, cele 18 achiziţii cu preţ public au totalizat peste 5 miliarde de dolari. Printre afacerile interesante din acest trimestru amintim preluarea reţelei Cnet.com de către CBS (pentru 1,8 miliarde de dolari). Trimestrul trei al anului a adus un număr de 24 de achiziţii, a căror valoare totală nu depăseste 3 miliarde de dolari. Printre numele cele mai importante din această listă se regăsesc Ciao.com si Powerset.com, cele două afaceri preluate de Microsoft cu aproape 600 de milioane de dolari. Reducerea semnificativă a valorii inves-tiţiilor din trimestrul trei al anului nu este întâmplătoare si se datorează climatului economic actual.
În lipsa cumpărătorilor finali, investitorii se văd nevoiţi să reducă numărul proiectelor pe care le finanţează. Este evident faptul că asistăm la o schimbare de abordare. Spre deosebire de trecut, nimeni nu mai investeste bani mulţi într-un proiect care n-a dovedit încă nimic. Iar monetizarea audienţei unui website a căpătat astăzi valenţele graal-ului medieval. Este sinonimă cu succesul în Internet. Toate proiectele aleargă după idei noi, care să le permită să taxeze utilizatorul.

Reîntoarcerea la serviciile premium
Secţiuni de conţinut accesibil doar după plata unui abonament, facilităţi în plus pentru utilizatorii de servicii online, toate au un singur scop: strângerea de fonduri suplimentare care să susţină afacerea în viitor. Până si Twitter.com, serviciu acuzat nu de puţine ori de stupiditate, se gândeste să-si introducă propria versiune premium, care să ofere utilizatorilor plătitori facilităţi suplimentare. De la publisherii online care furnizează conţinut până la furnizorii de servicii online, toată lumea si-a întors faţa spre utilizatorul de Internet, devenit partenerul cel mai usor de convins pentru procurarea de fonduri.
Nevoia nu e nouă. Ea a apărut si după căderea valorii acţiunilor IT din anul 2000, când investitorii si-au întors temporar faţa de la afacerile online. Atunci, ca si acum, schimbările s-au dovedit a fi dramatice. Si multă lume pune apariţia conceptelor inovatoare de genul ideii „web 2.0“ pe seama efervescenţei inovative pe care a cunoscut-o lumea online în perioada grea de după crah-ul bursier. Astăzi asistăm la tradiţionalizarea ideilor în cauză.

Web 2.0 a intrat în „mainstream”
Nici chiar la începutul anului, când lucrurile încă nu cunoscuseră turnura dramatică a crizei din ultima perioadă, simpla afisare a etichetei „web 2.0“ nu mai era de natură să asigure finanţarea unui proiect. Grăbit de evenimentele care afectau economia globală, conceptul „web 2.0“ a devenit astăzi „mainstream“ în lumea online.
Orice am spune, ideea nu mai fascinează decât atunci când vorbim de concepte inovative. O comunitate online are sanse de reusită doar dacă aduce o nouă viziune de socializare în mediul online. Orice afacere care nu-si dezvoltă capacităţi specifice conceptului „web 2.0“ are din ce în ce mai puţine sanse să facă faţă avalansei de noutăţi pe care le vom cunoaste în perioada următoare.

Pregătiri pentru marele test din 2009
Chiar dacă par evidente, tendinţele de mai sus au rolul de a fi catalizatori ai unor transformări dramatice pe care le vom cunoaste cu siguranţă în 2009. Din multe puncte de vedere, multe companii sunt astăzi la acelasi nivel de stres ca în anul 2000, imediat după căderea pieţei NASDAQ. Pentru cei care se tem de această stare de lucruri, este important să stie că tot în 2008 a fost lansat proiectul DotComArchive.org, un website care sintetizează experienţa a peste 1.000 de companii care au depăsit problemele anului 2000. Fără îndoială, informaţia în cauză trebuie folosită, iar cei care au ceva de învăţat din experienţa acelor ani ar trebui să o facă.
Ar afla, spre exemplu, că aproximativ 48% din afacerile online fondate începând cu 1996 încă mai funcţionau în 2004, la mai mulţi ani de la căderea bursei de profil. Potrivit statisticii DotComArchive.org, majoritatea companiilor care au reusit să supravieţuiască acelei crize si-au bazat activitatea pe identificarea unei „micro-nise“ (pieţe a căror valoare nu depăsea câteva sute de milioane de dolari, dar care permitea dezvoltarea de servicii online).
Privit global, 2008 a fost atipic. Oricât de puternice ar fi fost, tendinţele din primele luni ale anului au fost înlăturate rapid odată cu primele semne ale actualei crize financiare. Pentru viitor, tendinţele care vor conta cu adevărat sunt cele conturate spre finalul anului: lipsa de lichidităţi, reducerile de personal si dezvoltarea serviciilor premium.