După 1989, CAR-urile au început să fie uitate si să-si piardă treptat importanţa, pe măsură ce noi instituţii de creditare au intrat în piaţă: cooperativele de credit, iar apoi băncile. „Noua realitate economică, inflaţia mare si gestionarea defectuoasă au făcut ca CAR-urile să se decapitalizeze rapid si aproape să dispară“, spune Florin Simion, reprezentantul Federaţiei CAR-urilor din România.
Acum însă, când criza financiară determină băncile să acorde tot mai puţine credite, mulţi s-ar putea îndrepta spre alte canale de creditare, precum CAR-urile si, mai nou, IFN-urile ce acordă împrumuturi rapid, cu toate că dobânzile plătite de beneficiari sunt foarte mari. Avantajul unui credit obţinut de la un CAR este birocraţia redusă în comparaţie cu un împrumut bancar. În plus, desi dobânda percepută este comparabilă cu a unui credit bancar (18-20% pe an), nu există costuri suplimentare, precum comisioane de administrare sau de acordare a împrumutului, care urcă dobânda efectivă a creditului de la bancă la peste 30% pe an. În cazul unui credit rapid oferit, de exemplu, de Provident Financial, costul total poate ajunge la niveluri de 300% pe an. Cu toate acestea, compania a acordat, în prima jumătate a acestui an, împrumuturi în valoare de peste 13 milioane de euro, faţă de 4 milioane de euro la finalul lui 2007. Pe de altă parte, sumele ce se pot obţine de la un CAR sunt destul de mici, în medie de 3.000 de lei, rambursabili în trei ani. Pentru a obţine un astfel de împrumut trebuie să fii angajat sau pensionar si să devii membru, în schimbul unei taxe modice de 20 de lei. Ulterior, membrii instituţiei trebuie să economisească anumite sume de bani, dar fără să fie impuse plafoane sau o anumită ritmicitate. Totusi, în funcţie de valoarea sumelor depuse în asa-numitul fond social, se stabileste dobânda împrumutului: cu cât ai depus mai mulţi bani, cu atât te poţi împrumuta mai ieftin. Pentru sumele economisite se primeste o dobândă de 10-11% pe an.

CAR-urile îsi strång råndurile
Desi rolul CAR-urilor a ajuns aproape lipsit de importanţă pe piaţa financiară, acestea au început să se reorganizeze, cu ajutorul instituţiilor similare din lume. Astfel, administratorii CAR-urilor din România sunt scoliţi acum în cadrul unui program derulat de Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit (WOCCU). Săptămâna trecută, la Bucuresti a avut loc Congresul European al Uniunilor de Credit, ocazie cu care prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a declarat că rolul CAR-urilor va creste si va deveni tot mai importat pentru persoanele cu venituri mici din România. „În contextul crizei financiare internaţionale, care reduce volumul si creste costul resurselor, CAR-urile reprezintă un vehicul foarte important de finanţare a unor categorii de cetăţeni cu venituri mici, la costuri rezonabile“, a spus Georgescu.
CAR-urile sunt incluse în segmentul IFN-urilor, alături de alte societăţi care acordă credite rapide, de leasing sau credite de consum în magazine. Ponderea creditelor acordate de IFN-uri a crescut de la 2,2% în 2003 la 6,5% din PIB în 2007, în condiţiile în care creditele acordate de bănci se apropie de nivelul de 40%. Ponderea activelor IFN-urilor este de 10% din totalul activelor sistemului bancar. „Creditele acordate de IFN-uri au crescut cu 45% în primul semestru din 2008, ponderea acestora în totalul finanţărilor destinate populaţiei majorându-se de la 13% în 2007 la 16% în prezent“, a precizat Georgescu.
Spre deosebire de alte IFN-uri, CAR-urile nu sunt supravegheate de BNR, fiind incluse doar într-un registru de evidenţă, în care sunt înregistrate un număr de aproape 3.000 de astfel de societăţi, care au aproximativ patru milioane de membri si active de circa o jumătate de miliard de euro.
Desi nu sunt urmărite prudenţial de BNR, CAR-urile încearcă să se organizeze cât mai eficient si să respecte standardele internaţionale. Astfel, Federatia CAR-urilor din România a adoptat un set de indicatori financiari după modelul asociaţiilor similare din lume. Ultimele date aferente celor 15 CAR-uri membre ale Uniunii arată că acestea au o solvabilitate de 121%, faţă de un standard de 111%, împrumuturile neperformante reprezintă 2,3%, faţă de maximum 5% permis, iar lichiditatea e la un nivel de 18% faţă de un standard de 15-20%.