Candidatul Barack Obama s-a prezentat în faţa alegătorilor cu trei priorităţi: protecţia mediului, sănătatea si fiscalitatea. Analizate în detaliu, luările sale de poziţie au fluctuat de-a lungul campaniei, rămânând, în multe domenii, ambigue. În schimb, direcţiile sale principale de acţiune, dictate de instinct si de alianţe, sunt limpezi.

Protecţia mediului
Este de asteptat ca presedintele Obama, spre deosebire de predecesorul său, să aplice politici ecologice foarte ferme. Proiectul său constă în înfiinţarea unei agenţii guvernamentale care să fixeze limite în privinţa emisiilor de gaze, să monitorizeze respectarea lor si să elibereze autorizaţii de poluare firmelor interesate. Vânzarea acestor certificate de către Guvern ar aduce la buget peste 100 de miliarde de dolari pe an, potrivit estimărilor lui Obama. Aplicarea unui astfel de sistem ar conduce la o anumită reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar si la constrângeri costisitoare si în bună măsură arbitrare pentru industria americană.

Sănătatea
Obiectivul noului presedinte poate fi sintetizat prin sloganul „asigurări de sănătate pentru toţi”. Obama intenţionează să pună la punct, în acest scop, un vast program guvernamental menit să-i subvenţioneze pe toţi cei care nu-si permit să achiziţioneze astfel de poliţe. În acest sens, presedintele intenţionează să lărgească aria de eligibilitate a sistemelor Medicaid (destinat persoanelor si familiilor cu venituri reduse) si Medicare (care îi vizează pe cei cu vârste de peste 65 de ani, precum si persoanele cu handicap). Cu toate acestea, evoluţia demografică a SUA ar putea condamna aceste proiecte la esec.
Barack Obama mai vrea să oblige toate întreprinderile să-si asigure angajaţii, iar pe părinţi - să-si asigure copiii sub vârsta de 25 de ani. Costurile acestei vaste reforme se vor ridica, potrivit proiecţiilor sale, la 115 miliarde de dolari pe an. Pe de altă parte, criticii lui Obama spun că suma va fi mult mai mare si se îndoiesc că planurile noului presedinte vor reusi într-adevăr să reducă povara cheltuielilor cetăţenilor americani cu serviciile de sănătate.

Fiscalitatea
Barack Obama a susţinut că va menţine unele dintre înlesnirile fiscale adoptate de George W. Bush - criticate violent de Partidul Democrat. Pe de altă parte însă, pentru cuplurile care câstigă peste 250.000 de dolari pe an, impozitul pe venit va fi majorat si se vor impune taxe suplimentare. Iar vicepresedintele Joe Biden spune chiar că majorarea va fi valabilă începând cu pragul de 150.000 de dolari. În acest fel, rata marginală de taxare va creste de la 35 la 46,5%. În schimb, spune Obama, „clasa mijlocie” va beneficia de asa-numitele „credite fiscale”. Însă, de vreme ce acestea se vor lua în calcul la stabilirea venitului impozabil, este posibil ca, în anumite cazuri, creditele respective să genereze cresterea ratei marginale de impozitare! Adăugăm că noul presedinte s-a arătat, totodată, dispus să suprataxeze beneficiile obţinute de anumite categorii de întreprinderi.
În concluzie, Obama intenţionează să „muste” din veniturile rezultate din fructificarea capitalului, precum si din cele ale celor mai productivi dintre indivizi. Ceea ce nu este cel mai bun mijloc de încurajare a economisirii si investiţiilor, adică a cresterii economice.

Ceaţă si deficit
Una dintre necunoscutele majore ale programului de guvernare al lui Obama este cea legată de mijloacele concrete de iesire din criza financiară actuală. Până acum, candidatul Obama a aprobat toate măsurile luate în acest sens de administraţia Bush. În schimb, presedintele Obama va trebui să reformeze din temelii sistemul financiar si ne putem astepta să înăsprească toate reglementările posibile. În ceea ce priveste recesiunea, el si-a anunţat intenţia de a sprijini familiile, întreprinderile si studenţii care se confruntă cu datorii, dar si sectoarele industriale cu cele mai mari probleme, cum ar fi cel auto.
De remarcat că, pe lângă avalansa de planuri privind majorarea cheltuielilor, singura măsură de economisire este cea legată de reducerea numărului de militari americani din Irak, contrabalansată si ea de majorarea contingentului dislocat în Afganistan. Reducerea imensului deficit bugetar al Statelor Unite - care nici măcar nu poate fi estimat cu precizie de autorităţi, acestea vorbind despre o cifră situată între 1.100 si 2.100 de miliarde de dolari - nu pare a fi una din grijile principale ale presedintelui Obama.
Dincolo de amploarea sociologică si emoţională a evenimentului alegerii primului presedinte de culoare din istoria Statelor Unite stă realitatea crudă a unei crize mondiale de proporţii. Magnitudinea fără precedent a speranţelor investite de americani în Barack Obama îl obligă pe acesta la politici radicale. Să sperăm că acestea vor fi si salutare, în pofida aerului lor populist si intervenţionist, care ne fac să ne asteptăm la ce e mai rău.