În SUA, investitorii cheamă la reducerea costurilor prin orice mijloace posibile. Noi ne gândim să luăm aceleasi măsuri, chiar dacă am putea rezolva problema cu o îngheţare temporară a salariilor din industrie. În timp ce la ei criza este reală, noi încă mai asteptăm să vedem ce se va întâmpla anul viitor.
Între modelul american si cel românesc al unei afaceri on-line există deosebiri, dar si multe asemănări. Chiar dacă pare bizar, afacerile noastre ar putea rezista mai bine turbulenţelor pieţei. Iată câteva dintre consecinţele potenţiale ale acestei situaţii.

Concedieri dictate de modelul de afaceri
În luna care tocmai s-a încheiat, majoritatea fondurilor de investiţii cu active în lumea online din SUA si-au sfătuit partenerii de afaceri să se orienteze rapid spre obţinerea de profituri reale. „În viitor, costurile reduse si profitul mare vor fi singurele elemente care ar putea recomanda un proiect pentru o rundă de investiţii“, a sunat avertismentul Sequoia Capital către companiile din portofoliul propriu de investiţii.
Direcţiile de viitor trasate de investitori sunt simple: „Concediaţi o parte din angajaţi, nu vă bazaţi pe noi runde de finanţare si misca-ţi-vă repede. Dacă identificaţi o nisă publicitară care vă poate aduce bani, încercaţi să o exploataţi la maximum. Dezvoltaţi proiecte speciale si încercaţi să vă bazaţi mai puţin pe ideea de publicitate on-line în forma sa tradiţională“.
Iar antreprenorii par a asculta doar prima parte din sfatul investitorilor. Fiecare zi pare să aducă noi valuri de concedieri, pe măsură ce analiza performanţelor financiare ale companiilor cu activitate online dă semnalele unui viitor sumbru. În ultimele două săptămâni, Zillow.com, Yahoo.com, Hi5.com, Pandora.com, Twitter.com si mulţi alţii au anunţat că îsi concediază o treime din angajaţi. Să fie oare industria online aproape de colaps? Nici vorbă. În fapt, dintre toate industriile americane, Internetul pare a sta cel mai bine la capitolul potenţial de viitor. Concedierile re-cente si reducerile de costuri care se practică peste tot în industrie sunt mai degrabă o etapă normală de reasezare a proiectelor online decât un semn al unui potenţial colaps.

Americanii sunt dependenţi de investitori
Americanii plătesc acum tributul modului în care îsi dezvoltă afacerile online. Dincolo de banii fondatorilor, majoritatea start-up-urilor americane folosesc pentru dezvoltare bani obţinuţi ca urmare a unor runde de finanţare. Profiturile sunt mai puţin importante, iar mo-netizarea audienţei pe care o are un proiect online este gândită doar pe termen lung. Pe termen scurt, proiectul trebuie să crească la dimensiuni considerabile, fără să se gândească prea mult la banii pe care îi înghite pentru a ajuta această crestere.
E la modă să lucrezi în pierdere în primii ani de viaţă ai companiei. Iar pierderile obisnuite ating, în medie, câteva milioane de dolari anual pentru proiecte care nu oferă potenţialul unor câstiguri importante decât dacă sunt preluate de unii dintre marii jucători din piaţă. Un fondator de afacere îsi construia până acum bugetul în jurul sumelor obţinute ca finanţare. Atunci când sumele în cauză se epuizau, trebuia să vină o altă finanţare, pentru că altfel afacerea ar fi intrat în colaps.
Ca într-un lanţ al slăbiciunilor, criza de capital din SUA a determinat o criză a investiţiilor. Este normal ca în aceste momente investitorii să-si drămuiască mult mai bine resursele financiare. Puţinii bani din piaţă vor fi folosiţi mai degrabă pentru susţinerea companiilor din portofoliul actual al investitorului, în detrimentul proiectelor externe aflate în căutare de finanţare.
Fără posibilitatea atragerii unor investiţii, proiectele respective trebuie să-si regândească întreaga existenţă pentru următorii doi sau trei ani. Mulţi găsesc extrem de simplu să reducă din cheltuieli concediindu-si angajaţii. Alţii le reduc salariile, în timp ce unele proiecte preferă să hiberneze în asteptarea unor vremuri mai bune.
Privite din perspectiva modelului de afaceri american, valurile de concedieri pe care le vedem acum sunt consecinţe directe ale unui esec de proporţii, determinat de supraevaluarea unor afaceri mediocre. Americanii dau astăzi afară angajaţi pentru că ieri n-au fost în stare să gândească un plan de afaceri care să-i ajute să-si susţină costurile, chiar si într-o măsură foarte mică. Uitând de regulile minimei prudenţe, multe dintre afacerile americane din Internet si-au asumat rezultate financiare pe care nu le puteau realiza niciodată.

Romånii sunt dependenţi de publicitatea online
Spre deosebire de modelele americane, afacerile online din România se bazează pe venituri reale pentru a-si susţine bugetele de cheltuieli. La noi, investiţia este doar excepţia de la regulă. Afacerile online se bazează rareori pe investiţii din partea unor fonduri sau terţe persoane. La fel de rar se apelează la credite bancare pentru susţinerea bugetelor de cheltuieli ale companiilor.
O afacere online medie, de tipul furnizorului de conţinut sau de servicii (excludem magazinele online din această analiză), are nevoie de câteva mii sau zeci de mii de euro lunar pentru a-si susţine costurile. În multe cazuri, o astfel de companie obţine majoritatea veniturilor sale din servicii de publicitate online.
Această stare de lucruri este responsabilă pentru un alt gen de dependenţă decât cea pe care o presupune modelul de afaceri american. La noi, locul investitorului este luat de clientul de advertising sau, în si mai mare măsură, de agenţia sau regia publicitară ce intermediază obţinerea majorităţii veniturilor. Spre deosebire de criza americană, unde lipsa capitalului determină concedieri de personal, la noi eventualele concedieri ar putea fi determinate de perspectivele de crestere încetinită a pieţei de publicitate online.

Sincope la intermediari, fragmentare a pieţei
În acest context, o eventuală încetinire a ritmului de crestere a publicităţii online ar putea determina o serie de sincope în rândul intermediarilor din lanţul publicitar. Este de asteptat ca unele regii publicitare să întâmpine din ce în ce mai multe probleme cu menţinerea website-urilor în reţeaua proprie. Tendinţa de fragmentare a pieţei ar putea fi astfel accentuată în 2009, pe fondul cresterii presiunii financiare din partea website-urilor înregimentate în regii.
În perioada următoare, este de asteptat o reducere a ponderii pe care o are publicitatea de tip display (bannere, în special) în totalul cheltuielilor publicitare în lume. Foarte probabil ca această tendinţă să se regăsească si în România. Bugetele s-ar putea îndrepta spre reţelele care oferă expunere bună si rezultate remarcabile. Din această perspectivă, este de asteptat o mărire a decalajelor între afacerile mari si cele mici.
Din perspectiva pieţei de search advertising, în afara Google, nu există niciun jucător extrem de mare care să conteze în calculele clienţilor. Prin urmare, eventuala crestere a ponderii pe care o are search advertising-ul în cheltuielile publicitare din România nu se va resimţi decât prin sumele relativ mici obţinute de afacerile care sunt incluse în programul AdSense.