Trezoreriile publice si băncile centrale din întreaga lume se pregătesc să pună în funcţiune masinile de tipărit bani, pentru a menţine în viaţă instituţiile financiare care s-au „dedulcit“ la investiţii neperformante, încurajate tocmai de politicile fiscale laxe (pe partea de cheltuieli publice) ale guvernelor si de lejeritatea cu care băncile centrale au permis si, deseori, au stimulat excesul de lichiditate ieftină. Pe lângă asta, statul profită de ocazie pentru a arunca responsabilitatea crizei pe umerii pieţelor si a-si întări dominaţia asupra acestora. Rezultatele se văd deja: înăsprirea reglementărilor, consolidarea centralizării, măsuri protecţioniste, controlul preţurilor. Bineînţeles, tot contribuabilii de rând vor suferi cel mai mult, fiind spoliaţi pe trei căi: inflaţie, taxe mai mari si deficit bugetar. Primul simptom s-a manifestat la sfârsitul săptămânii trecute: preţul petrolului a depăsit din nou 100 de dolari/baril.  
Principalul loc comun al săptămânii trecute a fost acela că sistemul financiar românesc si economia noastră în genere sunt mult prea reduse ca dimensiuni si prea primitive pentru a resimţi în mod semnificativ efectele crizei globale. În acest sens, dinspre pieţele financiare si autorităţile lor de reglementare au curs mesaje linistitoare.
Pe acest fond de fragilitate si la o lună si ceva până la alegeri, Guvernul român pare că si-a pierdut toţi aricii de la buzunare (ale contribuabililor - nota bene!). „Săptămâna Financiară“ a încercat să afle, de la câteva dintre personalităţile de prim rang ale vieţii economice românesti, răspunsuri la întrebarea: Ce impact va avea criza mondială asupra României?
Trezoreria americană a anunţat, miercurea trecută, că va vinde bonuri de tezaur în valoare de 40 de miliarde de dolari, la cererea Federal Reserve (Fed), în cadrul unui program de finanţare destinat ajutorării instituţiilor financiare aflate în dificultate. „Programul va consta în mai multe serii de bonuri de tezaur, va crea fonduri pe care Fed le va folosi în iniţiativele sale si diferă de programele pe care le rulăm în prezent“, se afirma într-un comunicat al Trezoreriei, care nu preciza perioada de derulare a programului.
Măsura a fost anunţată la doar câteva ore după ce Fed a anunţat că va oferi asiguratorului American International Group (AIG) împrumuturi de până la 85 de miliarde de dolari pe doi ani, în schimbul preluării unei participaţii de 79,9%, finanţarea având scopul de a evita intrarea în faliment a grupului confruntat cu grave probleme de lichiditate.

A ajuns Fed la fundul sacului?
Măsura anunţată de Trezorerie nu a fost foarte mult comentată de presă, pierzându-se, practic, sub avalansa de stiri economice negative mult mai spectaculoase care au ţinut capul de afis săptămâna trecută, cum ar fi falimentul Lehman Brothers sau „naţionalizarea“ AIG. Practic însă, avem de-a face cu un lucru extrem de grav: banca centrală a Statelor Unite solicită Trezoreriei (adică Ministerului de Finanţe) să emită obligaţiuni - să se îndatoreze pe seama contribuabililor la buget, ca să furnizeze Fed cantitatea de lichidităţi necesară pentru a-si continua programul de „depanare“ a instituţiilor financiare aflate pe buza falimentului. Fără nicio altă bază decât încasările viitoare ale bugetului american de stat, afectat oricum de cea mai mare rată a datoriei din istorie si ameninţat de recesiune anul viitor.
Potrivit mai multor analisti americani, această iniţiativă a Fed indică faptul că fondurile utilizate pentru salvarea Bearn Stearns, Fannie Mae, Freddie Mac si AIG nu provin, asa cum susţineau oficialităţile, din resursele proprii ale Rezervei Federale, ci sunt, de fapt, banii contribuabililor, pe care banca centrală îi împrumută de la Trezorerie pentru a-i oferi instituţiilor financiare. Cu alte cuvinte, tot cetăţeanul de rând „sponsorizează“, fără voia sa, erorile manageriale si strategiile eronate de pe Wall Street! O altă veste proastă, spun analistii, este aceea că Fed a epuizat activele pe care le poate accepta ca garanţii la acordarea de finanţări (care constau, oricum, în active profund devalorizate de criză), iar următoarea etapă nu mai poate fi decât aceea a tipăririi de bani pur si simplu, cu efecte dezastruoase asupra inflaţiei. Nici nu este de mirare, de vreme ce instituţiile financiare americane au împrumutat, în medie, săptămâna trecută, o sumă-record de 48 de miliarde de dolari zilnic de la Rezerva Federală. Iar Fed a aruncat pe piaţă, într-o singură zi (joia trecută), 105 miliarde de dolari.
Mai mult, autorităţile americane au recunoscut, indirect, că fondurile mutuale active pe piaţa împrumuturilor pe termen scurt riscă pierderi masive, însusi presedintele Bush apărând la televiziuni pentru a anunţa că toate depunerile vor fi asigurate de stat la valoarea lor nominală. În acest scop, Trezoreria americană a anunţat că este dispusă să utilizeze toţi cei 50 de miliarde de dolari din Fondul de Stabilizare Monetară, înfiinţat în 1934 în scopul protejării monedei naţionale. Noua intervenţie a administraţiei a survenit după anunţul, socant pentru mulţi deponenţi mici, că cel mai vechi fond monetar al ţării, Primary Fund, a pierdut două treimi din valoarea sa, din cauza expunerii la banca de investiţii falimentară Lehman Brothers.

Romånia exportă modelul „AVAS“ în SUA
Bomboana de pe coliva crizei mondiale este că Trezoreria Statelor Unite si Fed intenţionează să înfiinţeze o instituţie, finanţată de la bugetul de stat, care va prelua toate datoriile cumulate de sectorul financiar în urma crizei creditelor ipotecare, precum si activele sau produsele neperformante sau devalorizate, care provoacă pierderi. Planul reprezintă o „soluţie“ mai elaborată decât intervenţiile ad-hoc de până acum si a dat, pe moment, un impuls de crestere pieţelor de capital din întreaga lume. Totusi, detaliile iniţiativei autorităţilor americane nu sunt cunoscute, iar oficialii nu au vorbit despre modelul de organizare a noii entităţi.
„Am discutat despre o soluţie completă, care va necesita elaborarea unei legislaţii pentru gestionarea activelor non-lichide din balanţele fiscale ale companiilor financiare“, a declarat secretarul general al Trezoreriei, Henry Paulson. Potrivit unor surse apropiate Congresului, citate de Reuters, seful Trezoreriei vizează un plan de înfiinţare a unui fond, similar celui de 400 de miliarde de dolari, finanţat de la bugetul de stat, prin care a fost redresat sectorul bancar în urma crizei din anii ’80. Fed a mai anunţat că va permite instituţiilor financiare să acceseze de la banca centrală credite negarantate, cu dobânzi reduse, pentru a cumpăra anumite instrumente financiare de la fonduri de investiţii specializate pe piaţa de capital.

Europa nu rămåne mai prejos
Într-o singură zi - lunea trecută - Banca Centrală Europeană (BCE) a alocat 30 de miliarde de euro pentru a furniza lichidităţi instituţiilor comerciale de credit. Banca Angliei a injectat, la rândul ei, fonduri suplimentare de 5 miliarde de lire sterline în sistemul financiar, după ce a primit oferte de cumpărare cu o valoare totală de cinci ori mai mare decât suma disponibilă în mod normal pentru trei zile de tranzacţionare. A doua zi - marţi -, BCE a acordat băncilor împrumuturi de 70 de miliarde de euro, sumă de două ori mai mare decât în ziua precedentă, cererea de fonduri totalizând peste 100 de miliarde de euro - limita de creditare zilnică a instituţiei. La licitaţie au participat 56 de bănci, iar împrumuturile au avut o rată medie a dobânzii de 4,4%. Nici Banca Angliei nu a rămas mai prejos si a „pompat“ în piaţă lichidităţi totale de 20 de miliarde de lire sterline (35,21 miliarde de euro). Costul împrumuturilor interbancare overnight în dolari a urcat, marţi, potrivit indicelui LIBOR (rata dobânzii pentru împrumuturi interbancare la Londra), la 6,43750%, de la 3,10625% luni, reprezentând cea mai ridicată valoare din 2001. Joi si vineri, volumul total al finanţărilor acordate de băncile centrale europene băncilor a fost de 144 de miliarde de dolari.
Mai mult, Lorenzi Bini Smaghi, membru în Consiliul Executiv al BCE, a declarat, săptămâna trecută, că statele membre UE ar trebui să transfere prerogativele autorităţilor naţionale de reglementare a sistemului financiar către o instituţie centralizată la nivelul blocului comunitar. „În ceea ce priveste politica monetară, o măsură similară a fost deja luată, iar rolul BCE corespunde acum poziţiei Rezervei Federale a Statelor Unite“, a arătat Bini Smaghi. Cu toate acestea, în ceea ce priveste supravegherea pieţelor financiare, responsabilitatea este încă asumată de autorităţi locale, iar UE nu are o instituţie care să poată dialoga de la egal la egal cu SUA pe această temă, potrivit oficialului citat.

Mercurialul se întoarce
Parlamentul Slovaciei a adoptat, săptămâna trecută, un proiect de lege care permite guvernului de la Bratislava să controleze preţurile bunurilor si serviciilor de consum, pentru a proteja economia de o posibilă accelerare a inflaţiei după adoptarea euro în ianuarie 2009. Proiectul stabileste condiţiile în care autorităţile pot corecta preţurile, dacă acestea vor creste „nejustificat“ sau „din cauza speculanţilor“. Potrivit noii legi, statul va monitoriza preţurile unor bunuri de bază si ale unor servicii selecţionate, precum costul alimentelor, al energiei si al serviciilor medicale.
Oamenii de afaceri si banca centrală a Slovaciei au criticat decizia Parlamentului, considerând-o inutilă, neconformă cu principiile economiei de piaţă si destinată cresterii popularităţii prim-ministrului Robert Fico. „Implicarea autorităţilor pe piaţă poate afecta atât afacerile, cât si consumatorii“, a declarat Robert Kicina, presedintele Uniunii Afaceristilor din Slovacia. De menţionat că, anul acesta, senatorul conservator Marius Marinescu a depus o iniţiativă legislativă de modificare a Legii concurenţei nr. 21/1996, care prevede introducerea mercurialului în pieţele publice agroalimentare, pentru îndepărtarea „speculanţilor“.

Rusia renunţă să mai simuleze „capitalismul“
Autorităţile din Rusia au acordat sectorului financiar, săptămâna trecută, un ajutor de urgenţă de peste 130 de miliarde de dolari, pentru a susţine cotaţia acţiunilor si a îmbunătăţi lichiditatea pieţelor de capital, după ce bursa a înregistrat cele mai mari pierderi din ultimul deceniu. Măsurile cuprind fonduri de la buget de aproape 60 de miliarde de dolari, care vor fi depuse la bănci, 40 de miliarde de dolari disponibili prin intermediul operaţiunilor repo si circa 12 miliarde de dolari care au fost pusi la dispoziţia băncilor prin reducerea rezervelor minime obligatorii. Cea mai mare parte din banii alocaţi de la buget vor fi împrumutaţi unui număr de trei bănci mari, care vor fi obligate să susţină activitatea de creditare a băncilor mici si medii si tranzacţiile de pe piaţa financiară.
În plus, guvernul de la Moscova ar putea cheltui până la 20 de miliarde de dolari pentru răscumpărarea de acţiuni, inclusiv ale companiilor de stat, în cazul în care pieţele de capital nu se redresează. Tranzacţiile pe principalele două burse din Rusia au fost închise joia trecută, pentru a doua zi consecutiv, iar rezervele de valută ale ţării au scăzut cu 13 miliarde de dolari faţă de valoarea de acum două săptămâni. Mai mult, operaţiunile de creditare interbancare aproape s-au oprit, iar o firmă de brokeraj de mărime medie a fost salvată de un fond deţinut de stat.


Nimeni nu e prea mic pentru criză

Principalul loc comun al săptămânii trecute a fost acela că sistemul financiar românesc si economia noastră în genere sunt mult prea reduse ca dimensiuni si prea primitive pentru a resimţi în mod semnificativ efectele crizei globale. În acest sens, dinspre pieţele financiare si autorităţile lor de reglementare au curs mesaje linistitoare.
Dar iată că, pe lângă faptul că piaţa tranzacţiilor imobiliare este practic blocată de ceva timp, si soldul creditelor imobiliare a înregistrat, în iulie, prima scădere din ultimul an si jumătate. Mai mult, săptămâna trecută, moneda naţională a plonjat până la 3,7 lei/euro, iar Bursa a intrat în moarte clinică. E drept, ambele si-au revenit vineri, după ce investitorii străini au fost cuprinsi de un entuziasm isteric în faţa injecţiilor de capital ale autorităţilor financiare americane.
Însă această revenire pare mai mult efectul „dopajului cu lichiditate“ administrat „de sus“ în SUA, si nu un semnal de însănătosire autentică a economiei. Pe acest fond de fragilitate si la o lună si ceva până la alegeri, Guvernul român pare că si-a pierdut toţi aricii de la buzunare (ale contribuabililor - nota bene!). „Săptămâna Financiară“ a încercat să afle, de la câteva dintre personalităţile de prim rang ale vieţii economice românesti, răspunsuri la întrebarea: Ce impact va avea criza mondială asupra României?


MiSu NegriToiu - director  general ING Romånia
„Impactul crizei este limitat si indirect. Concret, se va manifesta asupra preţului banilor si asupra fondurilor - atât pentru finanţare, cât si pentru investiţii. Intrările de capital, fiind mai mici, vor influenţa probabil si cursul de schimb.“

Stere Farmache - presedintele Bursei de Valori Bucuresti (BVB)
„România are astăzi o economie deschisă si, în condiţiile în care operaţiunile legate de contul de capital sunt complet liberalizate, este imposibil să nu avem influenţe în plan intern ale crizei financiare la care asistăm astăzi la nivel internaţional. Totusi, nu cred că vom asista la o contracţie severă a economiei, chiar dacă ritmul de crestere al PIB din acest an (de peste 8%) se va reduce si se va apropia în perioada următoare de PIB-ul potenţial (estimat de banca centrală în jurul a 5-6% pe an). Accesul la finanţare va deveni si în România mai dificil, iar o astfel de evoluţie poate fi si o premisă favorabilă pentru reducerea cererii interne, cu efecte pozitive asupra inflaţiei si deficitului de cont curent. Sunt convins că se va reusi să se asigure o relativă stabilitate a cursului de schimb, care se va menţine, pe termen mediu si lung, în intervalul 3,5-3,8 lei/euro. Pe piaţa bursieră, mă astept ca, odată cu atenuarea turbulenţelor financiare externe, să asistăm la o diminuare semnificativă a volatilităţii, astfel încât investitorii vor avea răgazul să privească mai atent si mai analitic la valoarea companiilor listate, la performanţele si perspectivele lor de dezvoltare.“

Adrian Vasilescu - consilier al guvernatorului BNR
„Mă refer în exclusivitate la cele două pieţe care sunt în supravegherea BNR: piaţa monetară si piaţa valutară. Pe piaţa valutară, tranzacţiile n-au scăzut, nu au tendinţa să se reducă, cererea si oferta de valută sunt la nivelul lunilor precedente, chiar ceva mai sus, iar calmul reprezintă starea dominantă. În legătură cu piaţa monetară, am auzit comentarii că s-a manifestat si la noi o criză de lichiditate, comentarii la fel de absurde ca si acelea despre criza de lichiditate în care a intrat Fed. O bancă centrală nu poate intra în criză de lichiditate. Cât priveste situaţia de la noi, avem surplus de lichiditate, iar BNR a intrat vineri în piaţă nu pentru a pompa lichiditate, ci pentru a atrage ceva din surplusul de pe piaţă. Si acum, câteva cuvinte despre starea băncilor. Direcţia de Supraveghere din BNR e în contact cu departamentele de supraveghere ale băncilor centrale din acele ţări de unde a venit la noi capitalul bancar. Niciuna dintre băncile-mamă ale băncilor românesti cu capital străin nu are expuneri periculoase si nu e sub presiunea vreunui risc. Sistemul bancar românesc în întregime este ferit de primejdia vreunei crize.“

Dan Voiculescu - presedintele de onoare al PC
„România este suficient de conectată la fluxurile financiare mondiale pentru a resimţi cutremurul Lehman Brothers. Până la urmă, astfel de crize sunt firesti, ciclice la scară globală. Problema este dacă economia noastră are structura de rezistenţă pentru a face faţă acestui cutremur. Din păcate, ultimii 4 ani de guvernare nu au oferit politici care să consolideze economia, ci mai degrabă improvizaţie. Deficitul extern a ajuns la 14% din PIB, inflaţia trece de 9%, iar cresterea economică se bazează pe consum, nu pe productivitate. Toate acestea reprezintă indicatori negativi, iar agenţiile internaţionale de rating, Fitch fiind un exemplu, au atras de multe ori atenţia că riscăm ca economia să intre în picaj. Costul lipsei de viziune în economie îl va plăti, în cele din urmă, populaţia.“

Bogdan Baltazar - consultant financiar
„Din câte se observă, impactul crizei financiare este letal pentru piaţa de capital românească. Oamenii pleacă de aici. Apoi mă astept la o scumpire a finanţării. Banii vor deveni mai rari. Este adevărat că majorarea costului resurselor atrase va avea si un rol pozitiv. Cei care economisesc îsi vor vedea mai bine remunerate depozitele în condiţiile în care se împuţinează banii din afară si e nevoie din ce în ce mai mult de cei din interior. Câţiva dezvoltatori imobiliari vor avea temporar probleme si băncile comerciale vor deveni mai prudente. Lichiditatea există, dar lipseste încrederea, un ingredient fundamental. Cu injecţii de lichiditate din partea băncilor centrale mari ale lumii si implicarea trezoreriilor sper să depăsim actualele probleme până la finele acestui an. Asta pentru că economia reală este absolut în regulă. Însă nu poate funcţiona fără credit.“

Dan Pascariu - presedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit-Tiriac Bank
„Efectul crizei financiare internaţionale asupra sistemului bancar din România va fi, după părerea mea, limitat, având în vedere soliditatea intrinsecă a instituţiilor noastre financiare, precum si faptul că acestea sunt, în marea lor majoritate, deţinute de instituţii financiare internaţionale, mai ales europene, care nu au fost afectate în mod substanţial de această criză. Pe de altă parte, această criză a dus si va duce în continuare la scumpirea refinanţărilor, ceea ce a determinat si va continua să determine scumpirea creditelor către clientela locală. De asemenea, se va putea observa o administrare mult mai strictă a riscurilor. Această criză va duce cu siguranţă la recesiune atât în Statele Unite, cât si în Europa Occidentală, ceea ar putea să determine si o reducere a cresterii economice în România începând cu a doua parte a anului viitor. Dar chiar dacă nu ne vom mai întâlni cu majorări ale PIB de 9-10%, eu cred că vom avea o crestere economică de minimum 5%.“  

Daniel DAianu - profesor de economie si europarlamentar PNL
„Nu cred în scenariul unei aterizări dure a economiei românesti, dar nici nu se poate spune că România va rămâne neafectată de criza internaţională. Încetinirea activităţii economice în Vest ne va influenţa nivelul exporturilor. Alt motiv pentru care companiile autohtone vor fi afectate va fi costul creditului. Se poate vorbi de o majorare a primelor de risc, de o înăsprire a condiţiilor de acces pe piaţă, dar si de o întărire a gestiunii riscului de către instituţiile financiare. Toate aceste elemente se vor vedea în costul creditului. Având în vedere aceste lucruri, managerii trebuie să fie preocupaţi cum să facă să-si micsoreze costurile prin majorarea productivităţii. De altfel, în asemenea situaţii se verifică cel mai bine calitatea managementului.“

Dată fiind starea precară a pieţelor financiare si importanţa lor vitală pentru viaţa de zi cu zi a poporului american, intervenţia statului nu este doar justificată - această intervenţie este esenţială. Aceste măsuri necesită punerea la bătaie a unor sume importante din banii contribuabililor, ceea ce implică riscuri. Ne asteptăm, totusi, ca acesti bani să fie returnaţi
George W. Bush, presedintele Statelor Unite