Pentru utilizatorii înfocaţi ai Internetului, din septembrie 2008 lumea nu va mai fi niciodată la fel. Odată cu lansarea Google Chrome, dominaţia Microsoft pare serios ameninţată, iar iubitorii de tehnologie au o nouă jucărie pe care s-o comenteze. Programatorii s-au gândit cu groază că a apărut încă un browser pentru care trebuie opimizate website-urile, iar presa a speculat părerile tuturor, anunţând cu titluri bombastice „revoluţia online“.
Dincolo de senzaţional, realitatea e puţin diferită. Google a lansat un browser web aflat într-o vădită versiune de dezvoltare („beta“ e deja o tradiţie pentru mai toate aplicaţiile Google). Simplist, spartan de-a dreptul când vine vorba de interfaţă, browserul de la Google încearcă să se impună tocmai prin respectarea tradiţiei companiei: aplicaţii simple, intuitive si eficiente. Noutatea cea mai interesantă este caracterul open source al aplicaţiei, care va permite utilizatorilor din întreaga lume să poată participa la dezvoltarea continuă a browserului si la acoperirea aproape în timp real a găurilor de securitate pe care acesta le va avea.   
Teoria centrală care a erupt în media internaţională a fost aceea că Google Chrome este mai mult un sistem de operare decât un browser. S-a discutat despre cota de piaţă pe care Google o va atinge până la finalul anului (mai multe opinii înclină spre o cotă de piaţă de 5%). Soarta Mozilla Firefox, în contextul lansării Chrome, a fost un alt subiect de interes, alături de problemele de respectare a intimităţii online pe care le ridica folosirea noului browser.
 
Microsoft, lovit serios de lansarea Chrome
Dintre toţi rivalii, Microsoft a resimţit cel mai tare lansarea, tocmai pentru că discuţiile au pus în antiteză produsul Internet Explorer cu noul browser de la Google. Lansarea a fost însoţită de o campanie publicitară fără precedent, în care browserul a fost popularizat prin interme-diul primei pagini a motorului de căutare Google, dar si prin afisarea unui anunţ text în sistemul Google AdWords, anunţ care a monopolizat prima poziţie a tuturor blocurilor AdSense găzduite de partenerii Google în primele zile după momentul anunţului Google. Prin intermediul Chrome, Google pare că si-a testat în aceste zile inclusiv puterea pe care o are în mediul online.   
Pe 5 septembrie a sosit confirmarea cotei de piaţă pe care produsul o câstigase în mai puţin de o săptămână: 1,5%. O performanţă remarcabilă, dacă avem în vedere faptul că numărul total de utilizatori de Internet din lume este de aproximativ un miliard si jumătate, ceea ce duce numărul de utilizatori Chrome la peste 23 de milioane. Senzaţională este si ideea că Google Chrome a câstigat această cotă de piaţă tocmai pe spinarea rivalilor de la Microsoft, ca-re au pierdut în doar cinci zile peste 1% din cota lor de piaţă.    
Pe 10 septembrie, statisticile privind cota de piaţă a Google Chrome nu mai erau la fel de generoase. Browserul pierduse 0,5% din utilizatorii care îl folosiseră anterior, lucru normal dacă stăm să ne gândim că mulţi internauţi l-au testat si au decis apoi să rămână utilizatori pasivi până la momentul la care Chrome îi va convinge că merită să fie folosit ca browser principal.  
 
Chrome, la fel ca picătura chinezească
O analiză a lansării Chrome bazată doar pe cota de piaţă a browserului ar fi cu siguranţă incompletă. Google Chrome este punctul cel mai înalt la care au ajuns până astăzi eforturile Google de a înlătura Microsoft din statutul de paznic al porţii de acces în Internet. În plus, prin intermediul Chrome, Google pare că vrea să repete o strategie folosită intens de rivalul Microsoft.  
Numele Microsoft va fi legat multă vreme de acum înainte de un proces în care a fost acuzat că favorizează propriile aplicaţii prin includerea acestora în sistemul de operare Windows. Înainte de proces, Microsoft se mândrea cu teoria „link and lever“ („leagă si ridică“, într-o traducere liberă), datorită căreia erau promovate prin intermediul sistemului de operare Windows toate celelalte produse Microsoft. Internet Explorer, Windows Media Player si multe alte aplicaţii preinstalate pe sistemele de operare Windows dobândeau utilizatori prin simplul fapt că se aflau la locul potrivit atunci când acestia aveau nevoie de ele.   
Ulterior, Microsoft a pierdut procesul si a fost obligat să includă si alte aplicaţii în pachetul de instalare a sistemului său de operare. Multă lume consideră că acesta este momentul la care Microsoft si-a pierdut statutul de lider de necontestat al lumii informatice.   
Dacă considerăm că Google Chrome este doar un browser, avem toate sansele să pierdem imaginea completă, adică exact momentul în care Chrome devine centrul strategiei „link and lever“ pentru Google.  

De la motor de căutare la computer virtual
Privit în acest context, browserul de la Google nu este decât un pas logic pe care compania îl face că să închidă cercul mărcilor de care are nevoie pentru a domina cu adevărat Internetul. Google Chrome aduce noutăţi relevante în special în domeniul afisării de pagini complexe, asa cum sunt serviciile Gmail, Docs sau Maps de la Google, ori cum este cazul FaceBook.com sau Flickr.com. Toate aceste website-uri se încarcă mai repede în special datorită tehnologiei V8 (dezvoltată de echipa daneză de la Google), care este menită să ajute browserul să proceseze Javascript.    
Browserul reuseste să integreze căutarea Google (în bara de adrese obisnuită) si oferă loc suficient pentru dezvoltări ulterioare, în special pentru platformele mobile, unde combinaţia Google Android - Google Chrome, ambele open source si ambele dezvoltate de o comunitate extem de mare de programatori, nu au cum să dea gres.   
Avantajul pe care Google îl are asupra Microsoft în privinţa strategiei „link and lever“ este acela al caracterului open source al aplicaţiei Chrome. În momentul în care programatorii lumii vor putea dezvolta propriile aplicaţii care să poată fi integrate în engine-ul Chrome (pe modelul add-on-urilor de la Firefox), nimeni nu va mai putea acuza Google că deţine o poziţie monopolistă în lumea online.  
Google, confruntat cu acuzaTii de monopol
Ideea este foarte importantă, mai ales în contextul în care Google se confruntă în aceste zile cu acuzaţii antitrust lansate de Departamentul de Justiţie al SUA, prin care este contestată înţelegerea de 800 de milioane de dolari anual dintre Google si Yahoo! cu privire la vânzarea spaţiului publicitar al Yahoo! prin intermediul Google. Autorităţile americane susţin că, prin această înţelegere, cele două companii controlează peste 90% din piaţa serviciilor de cău-tare online din SUA.   
Odată pornit, acest proces s-ar putea întinde pe mai mulţi ani, timp în care Google ar putea fi confruntat cu alte acuzaţii de monopol, care să privească si celelalte servicii cu care a ajuns să domine autoritar piaţa.