China a reusit să-si transforme PIB-ul în trofee olimpice, adjudecându-si nu mai puţin de 51 de medalii de aur. Nu doar că atleţii din ţara-gazdă au confirmat anticipaţiile economistilor, citaţi în urmă cu o lună de SFin, dar au si depăsit asteptările acestora. Acelasi lucru se poate spune si despre atleţii americani, care, împreună cu cei chinezi, au inaugurat o nouă eră de polarizare a trofeelor olimpice, în care marile puteri au luat partea leului.
Atleţii chinezi vor câstiga nu mai puţin de 44 de medalii de aur, punând capăt dominaţiei americane care a început de la Jocurile Olimpice de la Barcelona din 1993, prezicea economistul american Daniel Johnson, profesor la Colorado College. Statele Unite, care au câstigat cele mai multe medalii la ultimele jocuri de la Atena, Sidney si Atlanta, se vor întoarce acasă cu 33 de medalii de aur, iar Rusia va cuceri 28. Economistul american a ghicit ordinea, însă la numărul de medalii a dat gres: China si-a însusit 51 de medalii (cu 7 mai multe decât credea Johnson), SUA - 36 (cu 3 mai mult), iar Rusia - cu 5 mai puţin (doar 23).
Si celălalt expert, John Hawksworth, seful departamentului de analiză macroeconomică al PricewaterhouseCoopers, a ghicit ordinea, însă a subestimat capacitatea sportivilor din statele favorite. El anticipa că ţara-gazdă va avea în total 88 de medalii de aur, argint si bronz, SUA - 87 de medalii, iar Rusia - 79. Numai că sportivii din China au ţinut să-l contrazică strângând 100 de medalii, iar orgoliul americanilor s-a făcut simţit - 110 medalii. Rusia l-a dezamăgit si pe expertul PwC, câstigând doar 72 de medalii. Marea Britanie, gazda viitoarei olimpiade, i-a contrazis pe ambii experţi, situându-se pe locul 4, înaintea Germaniei, cu 19 medalii de aur, 13 de argint si 15 de bronz.

Romånia - prima din Europa Centrală si de Est
Unul dintre avantajele Chinei a fost faptul că a găzduit Jocurile. Johnson estima că cel puţin 25 de medalii vor fi cucerite de chinezi numai în virtutea faptului că organizează Jocurile Olimpice. Grecia a luat 16 medalii la Atena faţă de numai 4 la actualele jocuri olimpice.
Calculele lui Hawksworth arătau că primele 30 de state vor cuceri 82% din medalii, proporţional cu contribuţia lor la economia mondială - 84%. Presedintele COSR, Octavian Morariu, a observat săptămâna trecută că 25% din medalii au fost revendicate de primele trei clasate - China, SUA, Rusia -, comentând că „si în sport, ca si în economie, a intervenit globalizarea“. El a apreciat rezultatul obţinut de sportivii români ca unul „corect si onorabil“, România situându-se pe primul loc în această parte a Europei.

70.000 euro - răsplata pentru aur
Medaliile sunt de aur nu numai pentru federaţiile naţionale, ci si pentru sportivi. Fiecare dintre acestia este premiat în funcţie de performanţe. Guvernul român a decis săptămâna trecută dublarea premiilor acordate sportivilor clasaţi pe locurile I-VI la JO de la Beijing, valoarea totală a premiilor acordate sportivilor, antrenorilor si tehnicienilor depăsind cinci milioane de euro, a anunţat premierul Tăriceanu.
Astfel, premiul în bani acordat pentru locul I a crescut de la 35.000 la 70.000 de euro, cel pentru locul secund - de la 28.000 la 56.000 de euro, iar premiul în bani pentru locul III - de la 21.000 la 42.000 de euro. Pentru locul IV, premiul creste de la 14.000 la 28.000 de euro, cel pentru locul V - de la 10.500 la 21.000 de euro, iar cel pentru locul VI - de la 7.000 la 14.000 de euro. Presedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport, Octavian Belu, a declarat că pentru prima dată sunt dublate si premiile oferite ocupanţiilor locurilor IV, V si VI. Având în vedere că legislaţia prevede doar posibilitatea dublării premiilor pentru primele trei locuri, decizia trebuie legiferată prin adoptarea unei Hotărâri de Guvern.
Potrivit lui Belu, sportivii medaliaţi cu aur vor primi si câte 10.000 de euro din partea sponsorilor Comitetului Olimpic si Sportiv Român (COSR), dar si câte o masină Hover Great Wall, evaluată la 17.000 de euro. De la clubul de apartenenţă, medaliaţii cu aur, argint si bronz mai pot primi o sumă ce nu poate depăsi jumătate din premiul în bani oferit de stat.
Premierul Tăriceanu a anunţat că Guvernul face demersurile necesare pentru ca România să fie organizatorul Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2022, dar si al Jocurilor Olimpice de Iarnă pentru Tineret din 2013.

După faptă si răsplată
Surprinzător la prima vedere, sportivii americani vor fi premiaţi pentru o medalie de aur cu 25.000 de dolari, în timp ce pentru argint si bronz acestia vor fi recompensaţi cu 15.000, respectiv 10.000 de dolari. Grosul pentru atleţii americani va veni din contractele de publicitate. Cei mai bine plătiţi vor fi chinezii, oficialii anunţând că o medalie de aur va valora mai mult de un milion de lire sterline, iar profiturile sportivilor vor fi scutite de plata impozitului pe venit. Fundaţia unui filantrop, om de afaceri din Hong Kong, oferă din anul 1984, fiecărui medaliat cu aur, un kilogram de aur si 50.000 de lire, la care se adaugă sumele oferite de Guvernul Chinei si de Administraţia Generală a Sportului. Plus o rentă anuală pe viaţă. Rusia a dublat si ea premiile oferite, până la 100.000 de euro pentru o medalie de aur (una de argint - 60.000 de euro, iar una de bronz - 40.000 de euro). Oficialităţile din Marea Britanie nu acordă niciun fel de premiere, numai sponsorul principal dăruind diferite sume sportivilor si cluburilor de provenienţă. Japonia a anunţat că va premia o medalie de aur cu 19.000 de euro, Coreea de Sud - cu 28.000 de euro, Germania - cu 15.000 de euro, Singapore - cu 530.000 de euro si Indonezia - cu 71.000 de euro.

Medaliile, de patru ori mai scumpe ca la Atena
Desi valoarea simbolică si morală a medaliilor olimpice a fost afectată, la ultimele ediţii, de frecvenţa tot mai mare a cazurilor de dopaj, valoarea monetară a acestora a crescut masiv, pe fondul avansului global al preţurilor la mărfuri, notează cotidianul britanic „The Telegraph“.
Analiza evoluţiei preţurilor metalelor din care sunt produse medaliile olimpice, de la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004 până la recent încheiata ediţie de la Beijing, arată că, în intervalul respectiv, costul total de producţie al acestora s-a majorat de aproape patru ori, de la 469.000 de dolari la 1,24 milioane de dolari. „În mod ironic, această majorare masivă a preţurilor de producţie a medaliilor a avut loc tocmai în China, al cărei apetit imens pentru materii prime, necesare alimentării expansiunii sale economice fără precedent, a fost, în ultimii ani, unul dintre motoarele principale ale escaladării preţurilor la mărfuri pe plan mondial“, scrie „The Telegraph“.
Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Beijing au comandat un număr de 6.000 de medalii de aur, argint si bronz pentru a-i onora pe cei mai buni dintre sportivii participanţi. Dacă la Jocurile Olimpice de la Atena, fiecare medalie de aur produsă a costat 155 de dolari, la Beijing, costul acesteia a „săltat“ până la 393 de dolari, reflectând preferinţa investitorilor pentru acest tip de plasament, într-o perioadă de grave turbulenţe economice. Medaliile utilizate la Beijing au fost livrate de BHP Billiton, cel mai mare grup minier al lumii, care a adus materia primă necesară din Australia si Chile. Peste 13.000 de angajaţi ai grupului au fost implicaţi în procesul de producţie a medaliilor. Acestea au avut un diametru de 70 de milimetri si o grosime de 6 milimetri, dimensiuni semnificativ superioare standardelor minime impuse de Comitetul Internaţional Olimpic.