Registrul celor 278 de taxe parafiscale anunţat pentru 20 mai de ministrul Economiei si Finanţelor Varujan Vosganian întârzie să apară. În acest timp instituţiile statului care se autofinanţează îsi văd de treabă, chiar dacă uneori mai pierd si procese. Un exemplu în acest sens este Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), care se hrăneste din 10 astfel de impozite, menite nu să combată poluarea, ci să finanţeze salariile funcţionarilor săi (ce depăsesc încasările din taxele parafiscale!). Recent, AFM a pierdut la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie un proces pe motiv că încasase 7,5 milioane de lei pe baza unei note de subsol introdusă pe sest în Monitorul Oficial, si „corectată“ la rândul ei printr-o erată.
Până pe 20 mai, toate autorităţile si instituţiile publice centrale, dar si unităţile din subordinea acestora ar fi trebuit să transmită Ministerului Economiei si Finanţelor o listă cu toate taxele, impozitele si tarifele fiscale si nefiscale pe care le gestionează. Acestea ar fi urmat să fie incluse într-un Registru al impozitelor, taxelor si tarifelor cu caracter fiscal si nefiscal, ce ar fi putut fi consultat de toţi contribuabilii, pe pagina de Internet a MEF.
„Vom împărţi aceste taxe pe cei care le-au emis: autorităţi autonome, guvern si autorităţi profesionale. După aceasta urmează o etapă de anulare, comasare, astfel încât să nu dăm impresia că în România parafiscalitatea este un obstacol“, explica la începutul anului Varujan Vosganian. Ministrul s-a aratat nemulţumit de percepţia comună asupra parafiscalităţii, în opinia sa, taxa parafiscală fiind „acea taxă care este percepută de o instituţie a statului ca venit propriu si care este instituită în urma unui act normativ aprobat de guvern“. Numai că nu doar guvernul sau parlamentul pot introduce, modifica sau majora taxe în România, ci si instituţii publice mai puţin importante si uneori si instituţii private, protejate prin legi, precum notarii, consultanţii fiscali, experţii contabili etc. În plus, se pare că autoritate legislativă în domeniul fiscal îsi arogă mai nou si angajaţii Monitorului Oficial.
    
Fumezi, deci poluezi!
În perioada aprilie-august 2006, Administraţia Fondului Pentru Mediu (AFM), aflată probabil în foame de bani, a efectuat un control fiscal la o firmă producătoare de tutun. Rezultatul: firma respectivă este datoare la bugetul AMF 8 milioane lei, din care 6.253.670 lei contribuţie în cotă de 1,5% din comercializarea produselor din tutun cu dobânzi si penalităţi si 1.341.726 lei contribuţie de 3% din valoarea ambalajelor comercializate, cu dobânzi si penalităţi. AFM îsi susţinea decizia de impunere pe prevederile Legii 73/2000 privind Fondul pentru mediu, modificată prin Legea 293/2002. Numai că guvernul, chiar dacă a introdus contribuţia de 1,5% prin OUG, nu a dat si un termen de plată pentru aceasta. Si nici legiuitorul, când Legea 293 a fost votată în Parlament anul următor. Iar în ceea ce priveste al doilea punct, legea prevedea plata a 3% din comercializarea ambalajelor si nu a produselor ambalate. Firma doar vindea ţigări, nu ambalaje. Asa că, inventivi, inspectorii AFM au aplicat procentul de 3% valorii importului de ambalaje. Asa că firma respectivă a depus o contestaţie, care i-a fost evident respinsă, după care a atacat decizia în contencios administrativ. Compania solicita restituirea a 5 milioane de lei, din cele 8 imputate de AFM. Curtea de Apel a decis că sumele reprezentând contribuţia de 3% pentru comercializarea de ambalaje trebuie înapoiate. Motivaţia Curţii: până la data de 3.10.2003, contribuţia a fost datorată doar de comercianţii de ambalaje, iar firma producătoare nu făcea evident parte din această categorie. „A produce tutun, pe care, evident, îl si ambalezi în vederea comercializării, nu te transformă în comerciant de ambalaje“, a fost motivaţia curţii. De altfel, începând cu 3.10.2003, legea a fost modificată în sensul în care contri-buţia se calcula ca sumă fixă raportată la greutatea ambalajelor.

Erată la nota de subsol
Surprinzător însă, Curtea de Apel a dat dreptate AFM în ceea ce priveste contribuţia de 1,5% din comercializarea produselor din tutun. Motivaţia sa: chiar dacă legiuitorul a uitat să prevadă termenul de plată, situaţia a fost clarificată de Monitorul Oficial care a introdus o notă de subsol. Iniţial legea prevedea ca termen de plată pentru mai multe sume cuprinse în articolul 9 literele a-e data de 25 a lunii următoare. În 2002, când s-a introdus la litera h contribuţia de 1,5% din comercializarea produselor din tutun, articolul referitor la termenul de plată nu a mai fost extins, rămânând valabil tot numai pentru literele a-e. Angajaţii Monitorului Oficial au observat scăparea si au introdus o notă de subsol în MO 889 din 9.12.2002, prin care s-a făcut menţiunea: „Având în vedere că prin Legea 293/2002 au fost introduse noi cote procentuale pentru constituirea veniturilor Fondului pentru Mediu termenul de plată prevăzut ar trebui să cuprindă toate textele, respectiv literele a-h si nu numai a-e“. Pentru oficialii AFM termenul de „ar trebui“ nu a fost convingător, asa că în Monitorul Oficial 57 din 31 ianuarie 2003 s-a publicat o rectificare în care se preciza că la nota de subsol din MO 889 în loc de „ar trebui să cuprindă se va citi privesc în prezent“.

25.000 lei - cheltuieli de judecată
Compania nu s-a lăsat bătută si s-a adresat Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie. Aceasta i-a dat dreptate, considerând că procedeul utilizat de Monitorul Oficial a fost nelegal. Potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, „în cazul în care după publicarea actului normativ se descoperă erori materiale în cuprinsul său, se procedează la publicarea unei note cuprinzând rectificările necesare. Se interzice modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la operaţiunea de rectificare care trebuie limitată numai la erorile materiale. Rectificarea se face la cererea organului emitent, cu avizul Consiliului Legislativ“. „Or, nici menţiunea făcută în MO 889 si nici rectificarea publicată în MO 57 nu respectă cerinţele legii, întrucât nu au fost cerute de organul emitent (Parlamentul) si nici nu au avizul Consiliului Legislativ“, a fost concluzia judecătorilor de la Înalta Curte. Drept urmare acestia au dispus returnarea celor 5 milioane de lei companiei si plata de către AFM a cheltuielilor de judecată în valoare de 25.000 de lei.

Venituri de 5 milioane, salarii de 7    
Suma de 7,5 milioane de lei (cele două contribuţii imputate pe nedrept companiei) reprezintă bugetul de salarii pe 2008 al Administraţiei Fondului pentru Mediu, partea cea mai importantă a cheltuielilor prevăzute în bugetul instituţiei - 11,80 milioane de lei. Potrivit ultimului ordin al ministrului mediului privind organizarea instituţiei, postat pe site, în 2006 AFM avea 121 de angajaţi. Rezultă un salariu mediu de angajat de 60.330 lei anual sau de 5.027 lunar. Si acestea plătite din taxele parafiscale menite să protejeze mediul si nu buzunarele unor birocraţi. Pentru că AFM si-a propus în acest an să obţină venituri de 5,01 milioane, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli pe 2008 aprobat de Guvern prin Hotărârea nr. 602 din iunie, publicată în Monitorul Oficial. Din contribuţia de trei la sută din veniturile realizate din vânzarea deseurilor feroase si neferoase de către deţinătorii de astfel de deseuri, persoane fizice sau juridice, se estimează încasarea a 1,5 milioane de lei, si 0,94 milioane de lei din taxa de 1 leu/kilogram din greutatea ambalajelor introduse pe piaţa naţională de producătorii si importatorii de bunuri ambalate si ambalaje de desfacere. Alte taxe din care AFM obţine venituri sunt: taxele încasate pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, provenite de la surse fixe (0,38 milioane de lei), o contribuţie de 2 la sută din valoarea substanţelor clasificate ca fiind periculoase pentru mediu (0,11 milioane de lei), o taxă de 1 la sută aplicată la valoarea de vânzare a masei lemnoase (90,3 milioane de lei), o contribuţie de 3 la sută din suma ce se plăteste anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare (0,20 milioane de lei), taxe pentru emiterea avizelor, acordurilor si autorizaţiilor de mediu (0,13 milioane de lei) etc. AFM susţine că va acoperi deficitul din datoriile pe care firmele le au la fondul de mediu. La sfârsitul anului trecut, oficialii Administraţiei Fondului de Mediu se lăudau că au de încasat aproximativ 50 milioane de lei de la 821 de firme. Dacă nu cumva sumele au fost calculate după aceleasi criterii după care s-a făcut în cazul companiei de tutun!

Taxa de poluare va alimenta AFM
Norocul AFM este că, începând cu data de 1 iulie 2008, a intrat în vigoare în O.U.G. nr. 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care stabileste că această taxă constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu si se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu, în vederea finanţării programelor si proiectelor pentru protecţia mediului. AFM a anunţat deja că va acorda, în cadrul Programului Rabla, o primă de casare de 3.000 de lei, pentru 40.000 masini. În acest an, Programul „Rabla“ se va desfăsura în două etape: prima etapă - până la data de 25 septembrie, iar cea de-a doua - începând cu 1 octombrie până pe 12 decembrie 2008. De Programul „Rabla“ pot beneficia persoanele care sunt proprietare sau mostenitoare ale unui autovehicul funcţional, înmatriculat în România si a cărui vechime depăseste 12 ani de la data fabricaţiei. Anul trecut au fost casate prin Programul „Rabla“ peste 16.000 de autoturisme vechi.

Taxele parafiscale de care a beneficiat AFM
1. O contribuţie de 3% din veniturile realizate din vânzarea deseurilor feroase si neferoase de către deţinătorii de astfel de deseuri, persoane fizice sau juridice. Sumele se reţin prin stopaj la sursă de către operatorii economici colectori si/sau valorificatori (perioada 30 decembrie 2005 - până în prezent)
2. Taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, încasate de la operatorii economici (perioada 30 decembrie 2005 - 11 mai 2006)
3. Taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, provenite de la surse fixe si mobile, încasate de la operatori economici (perioada 11 mai 2006 -11 noiembrie 2007)
4. Taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, datorate de operatorii economici deţinători de surse staţionare a căror utilizare afectează factorii de mediu (perioada 11 noiembrie 2007 - până în prezent)
5. Taxele încasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor valorificabile (perioada 30 decembrie 2005 - până în prezent)
6. O taxă de 1 leu (RON)/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piaţa naţională de către producătorii si importatorii de bunuri ambalate si de ambalaje de desfacere (perioada 30 decembrie 2005 - până în prezent)
7. O contribuţie de 2% din valoarea substanţelor clasificate prin acte normative ca fiind periculoase pentru mediu, introduse pe piaţă de către producători si importatori, cu excepţia celor utilizate la producerea medicamentelor (perioada 30 decembrie 2005 - până în prezent)
8. În cazul vânzării masei lemnoase pe picior, contribuţia la Fondul pentru mediu se stabileste prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de vânzare a acesteia (perioada 30 decembrie 2005 - 11 mai 2006);
9. În cazul vânzării de către proprietarul sau administratorul pădurii, după caz, a masei lemnoase pe picior, contribuţia la Fondul pentru mediu se stabileste prin aplicarea unui procent de 1% la valoarea de vânzare (perioada 11 mai 2006 -până în prezent)
10. În cazul exploatării masei lemnoase pe picior de către administratorul, respectiv proprietarul pădurii, contribuţia la Fondul pentru mediu se stabileste prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de vânzare a sortimentelor de lemn obţinute (perioada 30 decembrie 2005 - 11 mai 2006);
11. Contribuţia pentru prelucrarea lemnului se stabileste prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de vânzare a produselor obţinute (perioada 30 decembrie 2005 - 11 mai 2006)
12. O taxă de 1 leu (RON)/kg anvelopă, încasată de la producătorii si importatorii care introduc pe piaţă anvelope noi si/sau uzate destinate reutilizării (perioada 30 decembrie 2005 - până în prezent)
13. O contribuţie de 3% din suma care se plăteste anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare (perioada 30 decembrie 2005 - 11 mai 2006)
14. O contribuţie de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare (perioada 11 mai 2006 - până în prezent)