Chiar în acest moment, în care citesti aceste rânduri, cineva, în ţară sau în orice alt colţ al lumii, ţi-ar putea folosi cardul pe care îl stii în siguranţă la tine în portofel pentru a extrage bani de la un bancomat sau pentru a face cumpărături pe Internet. Acesta ar putea fi genericul unui film de acţiune, dar din păcate a devenit o întâmplare reală pe care tot mai mulţi români o trăiesc: clonarea cardurilor.
Vă întrebaţi, fireste, cum se pot sustrage banii de pe un card pe care nu l-ai pierdut sau nu ţi s-a furat. Să spunem că astăzi ai plătit cu cardul la un magazin sau la o benzinărie. Nu ai fost foarte atent la ce face vânzătorul cu el, iar acesta a trecut cardul nu doar prin POS, ci si printr-un aparat de copiat. Uneori, nici nu este nevoie de acest aparat, întrucât infractorii aplică POS-ului un cip invizibil care reproduce datele cardului. Tocmai au realizat o operaţiune de skimming, procedură pe care o utilizează si la ATM-uri. Ei montează pe bancomat un aparat de copiat (skimmer), precum si o cameră minusculă sau o tastatură falsă pentru înregistrarea PIN-ului. După ce utilizatorul cardului pleacă de la ATM, hoţul desprinde de pe bancomat aparatul de copiat si camera. Tot ce mai trebuie să facă este să transfere datele pe un card blank. Astfel a realizat o clonă a cardului, ce poate fi folosită ulterior pentru retragerea sumelor din contul de card, de la orice ATM, din ţară sau străinătate. Un skimmer se poate cumpăra de pe Internet în schimbul a doar 300 de dolari, iar un echipament pentru realizarea de carduri-clonă costă circa 5.000 de dolari.
O altă medodă de fraudă, utilizată cu ajutorul Internetului, este phishing-ul. Hackerii creează o pagină web falsă, clonă a unei pagini de pe site-ul unui bănci, si transmit e-mail-uri sau sms-uri către clienţii băncii în care le cer datele cardului sau date de acces la contul bancar pentru tranzacţii online. Odată obţinute respectivele informaţii (numărul cardului, codul PIN, conturi de e-banking etc.), acestea sunt fo-losite pentru plata unor servicii sau cumpărarea de produse prin Internet, dar si pentru efectuarea unor transferuri sau retrageri de bani de la bancomate.
Fraudele cu cardul iau amploare
Potrivit poliţiei, fraudele cu carduri au luat amploare în ultimul an si vor creste în continuare. Datele Serviciului de combatere a fraudelor informatice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei arată că aproape jumătate (330 de cazuri) din totalul infracţiunilor informatice (636 de cazuri) constatate în 2006 de poliţisti au fost reprezentate de fraudele la plăţile cu cardul si plăţile bancare prin Internet.
Fraudele cu carduri au crescut cu 73% anul trecut, când s-a înregistrat un număr de 570 de cazuri. Virgil Spiridon, seful serviciului de fraude informatice din cadrul Poliţiei, ne-a declarat că românii au tot mai multe carduri, iar valoarea sumelor din conturile de card a crescut, ceea ce reprezintă o tentaţie pentru hoţi. Din acest motiv si România - nu doar ţările dezvoltate unde există mult mai multe bancomate si carduri - a devenit o ţintă pentru astfel de infracţiuni.
Băncile au intrat în alertă, motiv pentru care la Asociaţia Băncilor a fost înfiinţată o comisie specială pentru fraudele cu carduri. „De la începutul anului am constatat o crestere a numărului de tentative de fraudare, în principal în privinţa tranzacţiilor virtuale si a cumpărăturilor din magazine“, spun reprezentanţii UniCredit Tiriac Bank.
Fraudele cu carduri bancare vor spori în intensitate, crede Spiridon, si din cauza măsurilor de securitate reduse luate de băncile românesti, acestea preferând, până acum, să plătească valoarea pagubelor, aflate încă la un nivel redus, decât să investească în echipamente de securitate costisitoare. „Se investeste puţin în securitate, motiv pentru care cardurile si ATM-urile sunt vulnerabile pentru hoţi“. Băncile vor fi nevoite însă să cheltuiască tot mai mulţi bani în sporirea măsurilor de securitate, pe măsură ce pagubele rezultate din fraudele cu carduri se înmulţesc.
Din totalul fraudelor cu carduri, 70% au fost cele prin skimming, restul reprezentând-o fraudele tip phishing. Spiridon precizează că prima metodă e preferată pentru că sansele de reusită sunt mai mari si pe carduri se găsesc mai mulţi bani. „Exisă sisteme antiskimming care fac imposibil un atac asupra ATM-ului, iar unele bănci le-au implementat“, spune Spiridon. Dar până a ajunge la măsuri de prevenire, băncile se concentrează asupra traficului din reţele. Astfel, în cadrul băncii UniCredit (ca de altfel si la alte bănci) există un departament specializat care monitorizează atât tranzacţiile clienţilor care deţin cardurile emise de bancă, cât si pe cele derulate la comercianţi de către clienţii altor bănci. Această monitorizare se realizează permanent cu ajutorul unui program online, care urmăreste parametrii. În cazul în care anumite tranzacţii ale unui posesor de card sunt considerate suspecte, el este sunat de către unul din ofiţerii băncii pentru confirmarea operaţiunilor. În perioada sărbătorilor, se introduc reguli speciale în sistem pentru o monitorizare mai atentă a cardurilor.
Banci
În contextul înmulţirii restanţierilor la bănci sau alţi furnizori de produse şi servicii, Parlamentul discută un proiect de lege a falimentului personal cu scopul de a proteja...
După ce în 2009 ofertele „tradiţionale“ de Paşte ale băncilor au lipsit cu desăvârşire din cauza crizei, în acest an asistăm la o primăvară mult mai...
Deşi în 2009 volumul total de noi credite a fost nesemnificativ, băncile au avut venituri ridicate din dobânzile tot mai mari percepute pentru finanţările acordate în anii precedenţi....
Nu v-aţi săturat să daţi drumul la televizor, la radio sau la calculator şi să aflaţi că leul s-a depreciat brusc, peste noapte? Nu v-aţi săturat să vedeţi cum ratele lunare pe care...
Romånia, codasă la cardurile securizate
Principala problemă a securităţii plăţilor cu carduri o reprezintă tocmai cardurile în sine, ce se pot copia foarte usor. „Cea mai sigură metodă anti-fraudă este, în mod clar, cardul cu cip“, spune Virgil Spiridon. „Vedem că în ţările europene, unde s-a implementat acest sistem de carduri, fraudele au scăzut semnificativ, pentru că un card cu cip este imposibil de copiat. Nu am auzit să existe vreun caz de fraudare“, adaugă el. Numai că înainte de a emite carduri cu cip, băncile trebuie să-si modernizeze bancomatele pentru a accepta aceste carduri cu tehnologie modernă. Pentru că în România există deocamdată foarte puţine bancomate si POS-uri ce acceptă carduri cu cip, băncile care emit acest tip de carduri sunt nevoite să le prevadă si cu bandă magnetică, ceea ce le face în continuare vulnerabile la atacurile tip skimming.
Din păcate, sistemul bancar românesc, desi se află în fruntea topurilor europene în privinţa profiturilor, se plasează în coada clasamentelor privind securitatea plăţilor cu cardul. Potrivit statisticilor European Payments Council, în România numai 17,5% din bancomate acceptă carduri cu cip, faţă de 23,7% în Polonia, 99,7% în Slovacia, 35,1% în Ungaria sau 52,4% în Grecia. La nivelul Europei, la finalul anului 2007 existau un număr de aproape 300.000 de ATM-uri care puteau accepta carduri cu cip, ceea ce reprezintă 78% din numărul total de ATM-uri.
Cum să preveniţi clonarea cardului
Pentru a nu deveni o victimă a hoţilor de carduri, trebuie să fiţi foarte atent de fiecare dată când înmânaţi cardul unui comerciant, ca acesta să nu-l folosească decât pentru a-l trece prin POS-ul „oficial“ al magazinului si nu prin alt dispozitiv de copiere. Pe scurt: nu scăpaţi din ochi cardul! Si în niciun caz nu lăsaţi la restaurant chelnerul să plece cu cardul undeva în spate pentru a efectua plata. Opera-ţiunea trebuie să se realizeze în faţa dv, la masă sau într-un loc special destinat plăţilor. De asemenea, atunci când folosiţi cardul la un ATM, asiguraţi-vă că tastatura bancomatului si fanta prin care se introduce cardul sunt autentice. Si mai ales nu răspundeţi mesajelor ce par a veni din partea băncii, în care vi se cer, sub diverse pretexte, datele cardului sau ale contului de Internet banking. Nicio bancă nu vă va cere niciodată prin Internet sau telefon aceste informaţii.