Ca orice altă campanie publică, cruciada dusă de politicieni pentru majorarea pensiilor are propria sa mitologie. Sloganuri precum „în România, pensionarii mor de foame“ sunt la ordinea zilei. Dacă privesti doar la televizor, te astepţi ca străzile din România să fie pline de vârstnici care cersesc un colţ de pâine. Surpriză însă, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în gospodăriile de pensionari se consumă cele mai multe calorii (2.601 calorii fiecare membru al gospodăriei), mai multe chiar decât în gospodăriile de patroni (2.539).
În ceea ce priveste gramele de protide, pensionarii s-au văzut nevoiţi să se recunoască învinsi, fiind depăsiţi, la limită, e adevărat, doar de gospodăriile patronilor (85,9 grame consumă acestia faţă de 85,8 pensionarii). O situaţie identică se înregistrează si la lipide. E drept că, în cazul pensionarilor, caloriile sunt mai puţin de origine animală (23,8%) faţă de cele pe care le „acumulează“ capitalistii (27,1%) sau salariaţii acestora (25,2%), însă ele sunt superioare celor de care beneficiază agricultorii sau lucrătorii pe cont propriu de la orase.
Deci pensionarii nu par să moară de foame. Atunci pe ce date se bazează această cruciadă mediatică? Pentru a lămuri situaţia, e necesar să se răspundă la câteva întrebări. Câţi pensionari sunt în România? De ce sunt asa mulţi? Sunt pensiile mici? Care este motivul pentru care unii au pensii mici? Veniturile pensionarilor constau numai în pensii? Care este sursa plăţii pensiilor? Are Guvernul bani pentru majorarea pensiilor?

Batrani si bolnavi
În România trăiesc 4.652.726 de pensionari asiguraţi la stat si 873.713 de pensionari agricultori. Dintre primii, numai două milioane s-au pensionat la limita de vârstă si au efectuat stagiul complet. Un alt milion s-a pensionat la vârsta legală, însă fără a efectua stagiul complet. 113.000 de persoane primesc o pensie anticipată parţial. Alte 882.000 s-au retras pe motive de invaliditate, iar 586.000 primesc pensii de urmasi. Cu alte cuvinte, nici măcar jumătate din actualii pensionari nu au respectat toate condiţiile care i-ar califica pentru a primi o pensie maximă în funcţie de retribuţiile avute. Dintre pensionarii agricultori, 290.270 sunt pensionaţi la termen cu stagiu complet, iar 475.835 la termen fără stagiu complet. La ţară lumea se accidentează mai greu, desi lucratul câmpului e considerat o muncă mai dificilă. Doar 20.050 de agricultori s-au pensionat pe caz de invaliditate, faţă de 882.439 de asiguraţi la stat.

Invalizi pentru a scăpa de somaj
Să fie românii de la oras atât de bolnavi si de dornici de a se pensiona anticipat? Din fericire, nu! Explicaţia faptului că mai mult de jumătate nu au mai apucat să se pensioneze la vârsta si stagiul complet este extrem de simplă. Pentru a masca somajul, pentru a câstiga puncte electorale si a da bine în rapoartele instituţiilor internaţionale, guvernele din ultimii 16 ani au preferat metoda pensionării anticipate sau pe caz de boală. În România, potrivit legislaţiei, vârsta-standard de pensionare era de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru bărbaţi. Dar, în anumite condiţii prevăzute de lege, asiguraţii puteau solicita pensia anticipată, cu un cuantum al pensiei stabilit în aceleasi condiţii ca si cel al pensiei pentru limita de vârstă. De asemenea, statul a închis ochii la pensionările pe caz de boală, preferând să plătească pensii (doar nu plătea din propriul buzunar, ci din cel al contribuabililor) decât să se confrunte cu un nivel mai ridicat al somajului. În România există categorii cu regim de pensionare preferenţial - cei din armată, poliţie si serviciile secrete - care au vârste de pensionare mai reduse si sunt plătite din fonduri speciale, si nu de la bugetul asigurărilor de stat. De exemplu, în SRI se poate iesi la pensie la 55 de ani, dar se poate opta si pentru o pensionare anticipată la 40 de ani.

64,9% din salariul mediu
Dacă ne luăm după discursurile politicienilor si ale analistilor, pensia în România nu depăseste 300 de lei. Cu bunăvoinţă, acestia acceptă că există si pensii de 100 de euro. Se dau exemple înspăimântătoare pentru a descrie mizeria în care trăiesc pensionarii, acestea fiind prezentate ca regulă, si nu ca excepţie. Totusi, datele arată altfel - pensia medie netă în România era, în luna mai, de 564 de lei (49,2% din salariul mediu net din luna februarie), iar aici intră toate categoriile de pensionari: si cei pensionaţi anticipat, si cei invalizi si cei care primesc pensii de urmas. Dacă luăm în calcul doar cele două milioane de persoane pensionate la limita de vârstă cu stagiul complet, venitul mediu net acordat de stat acestora este 774,79 lei (64,9% din salariul mediu net din luna februarie). Pensii medii nete sub 564 de lei primesc cei care nu au stagiul complet îndeplinit (un milion de persoane) - 430 de lei, cei pensionaţi pe motive de invaliditate (alt milion) - 435 de lei si cei care primesc pensii de urmas (580.000) - 277 lei. În pofida discursurilor populiste, majoritatea pensionarilor primesc pensii peste nivelul prezentat la televiziuni ca fiind regula. 350.000 de români au pensii de peste 1.000 de lei, 650.000 primesc între 750 si 1.000 de lei, iar 1,45 milioane - între 501 si 750 lei. Alţi 700.000 primesc pensii între 400 si 500 de lei. Iar pensiile foarte mici le au cei 580.000 care beneficiază de pensii de urmas si o parte din cei care au preferat să se retragă din câmpul muncii devreme, pe motive mai mult sau mai puţin întemeiate. Însă totul costă pe lumea asta, inclusiv comoditatea de a te pensiona pentru a nu-ţi mai căuta un loc de muncă! Probabil însă că mulţi dintre acestia supravieţuiesc muncind la negru. Muncă la negru pe care tocmai cei care i-au trimis la pensie, politicienii, o acuză ca responsabilă pentru subfinanţarea sistemului de asigurări sociale.

Zero contribuţii - halal pensie!
Pensionarii din agricultură, în schimb, primesc o pensie medie de 241 de lei, iar cei retrasi la limita de vârstă si cu stagiul complet - 304 lei. Cu alte cuvinte, mai puţin decât cei care au acceptat să-si trăiască bătrâneţile anticipat sau pe caz de boală. Motivul invocat pentru ignorarea acestei categorii este că nu a contribuit direct la sistem. Situaţia lor e analizată numai din punct de vedere monetar. Pe vremea comunismului, ţăranii care lucrau la CAP nu erau plătiţi în bani, ci în saci (din propriile produse), în schimbul confiscării întregii producţii. Ei au fost deposedaţi cu violenţă (prin colectivizare) de capitalul lor - terenul si animalele -, iar apoi pusi să plătească, prin roadele muncii lor, datoria externă a României, si să-i hrănească pe orăseni. Fie direct, prin alimentele mai mult lipsă, e adevărat, din rafturile magazinelor, fie indirect, prin portbagajele pline cu mărfuri „de contrabandă“ cu care orăsenii se aprovizionau de la ţară. Răsplata: nu pot beneficia de pensii pentru simplul motiv că statul comunist îi trata ca pe niste iobagi si nu-i plătea în bani. Deci zero contribuţii - halal pensie!

Pensionari, dar avuţi
Totusi, se poate trăi din pensia de stat? Datele INS ne arată că da, chiar te poţi hrăni mai bine si mai sănătos decât patronii, angajaţii si agricultorii. Cum se explică acest lucru? Despre pensionari se vorbeste în general ca si cum ar fi persoane asociale, care trăiesc individual numai din pensii. Numai că ei trăiesc în societate, în familii sau gospodării, cum le numeste INS. În plus, veniturile lor nu constau numai în pensii. Ca orice altă gospodărie, si cea de pensionari beneficiază de venituri salariale (unii pensionari mai si muncesc, la fel si copiii acestora care n-au decis încă să-si creeze propria gospodărie), de venituri din agricultură, din activităţi independente sau de venituri în natură si din proprietate. Cel puţin în cazul ultimilor posibilitatea obţinerii lor în cazul gospodăriilor de pensionari urbane ar putea fi extrem de ridicată. Dacă analizăm nu doar venitul pensionarilor din spaţiul urban, ci si averea acestora, vom observa că ei se află printre cei mai bogaţi din lume. Motivul: orice pensionar de la oras are cel puţin o casă proprietate personală în care locuieste, dăruită de guvernul de la începutul anilor ’90 pe bani puţini. Asta în timp ce mulţi dintre pen-sionarii occidentali au o pensie frumusică, dar nu sunt proprietari. Subvenţionarea cheltuielilor curente, dar si preţurile administrate îi ajută să poată locui în continuare în case din buricul târgului, pe care în alte condiţii le-ar vinde sau le-ar închiria si s-ar muta într-o locuinţă mai mică, adecvată dimensiunii familiei. Pentru că o gospodărie de pensionari este formată în medie din 2,4 membri, faţă de 3,7 cât are o gospodărie de lucrători pe cont propriu, 3,2 - cât are o gospodărie de salariaţi sau 3,5 - cât are una de patroni. Astfel, pensionarii ar rămâne si cu o rentă considerabilă, care le-ar face traiul linistit.

Venituri de 90% din media pe ţară
Dacă luăm în calcul toate veniturile brute ale unei gospodării, nu numai cele din pensii, situaţia vârstnicilor nu este chiar asa de gravă. O gospodărie de pensionari a avut, în medie, venituri de 1.274 de lei (fiind luate în calcul si cele din mediul rural, unde mai mult de jumătate din gospodării sunt de pensionari si în care veniturile medii din pensie sunt doar de 241 lei pe cap de pensionar). Gospodăriile de salariaţi au, ce-i drept, venituri considerabil mai mari, de 2.347. Date fiind însă dimensiunile familiilor, veniturile pe o persoană sunt de 519 lei în cazul pensionarilor (inclusiv cei din rural) si de 732 lei în cazul salariaţilor. Rezultă că un membru al unei gospodării de pensionari a avut venituri în valoare de 90% din veniturile medii ale unui membru al unei gospodării pe ţară si de 70% din veniturile medii ale unui membru de gospodărie de salariaţi. Dacă luăm în calcul doar veniturile nete (rezultate după plata impozitelor directe, care contabilizează 15% din venituri), si nu cele brute, o gospodărie de pensionari are venituri de 1.020 lei, faţă de 1.801, cât are una de salariaţi. Pe persoană, o gospodărie de pensionari (din spaţiul urban sau rural) beneficiază de 73% din veniturile de care se bucură un membru al unei gospodării de salariaţi. Si asta chiar dacă pensia medie reprezintă doar 49% din salariul mediu brut! În schimb, în ceea ce priveste cheltuielile, cu excepţia celor medicale (în cea mai mare parte si ele subvenţionate), gospodăriile de pensionari se află sub necesarul unei gospodării de salariaţi.

CAS - 62,7% din cheltuielile cu plata impozitelor
Dar care este sursa plăţii pensiilor? Contribuţiile sociale plătite de angajatori si de angajaţi, aflate încă la un nivel extrem de înalt raportat la alte state. Peste 70% din cheltuielile cu plata impozitelor dintr-o gospodărie de salariaţi (62,7% pe total gospodării) sunt destinate plăţii CAS-ului. La acestea se adaugă contribuţiile firmelor. Orice majorare a nivelului de trai al gospodăriilor de pensionari înseamnă o micsorare a nivelului de trai al populaţiei active!
Ministrul muncii, Paul Păcuraru, a anunţat recent că pensiile vor fi majorate în avans, de la 1 noiembrie, cu 20%, astfel încât valoarea punctului de pensie să reprezinte 45% din salariul mediu brut pe economie. Păcuraru a precizat că în prezent valoarea punctului de pensie este 581,3 lei si reprezintă 37,5% din salariul mediu brut pe economie, acesta fiind 1.550 de lei.
„Dacă majorăm în avans, se majorează la valoarea de acum a salariului mediu, de 1.550 de lei, deci valoarea punctului de pensie va trebui să fie de 697,4 lei, ceea ce presupune o majorare cu 19,9% faţă de nivelul actual. De la 1 ianuarie 2009 vom avea alt salariu mediu brut pe economie, a cărui valoare nu o cunoastem încă, si atunci va fi iar aplicată Legea 250/2007, în funcţie de noua valoare a salariului mediu“, a declarat ministrul. „Siguranţa majorării depinde de buget si nu există temeri în această privinţă. Dimpotrivă, nu avem semnale că excedentul va dispărea în semestrul doi“, a mai spus Păcuraru.

Manipularea salariului mediu
Întrebarea este: există resurse financiare pentru majorarea pensiilor? Răspunsul este da, însă numai pentru că salariul mediu brut pe economie este de aproximativ 1.700 lei, si nu de 1.550 lei, cum susţine ministrul muncii. De altfel, aceasta este o metodă clasică a guvernelor din ultimii ani pentru a se lăuda că măresc pensiile: plătesc pensii raportate la un salariu mediu brut subevaluat 10 luni din an (în timp ce încasările se fac din contribuţiile plătite la salariul efectiv înregistrat pe piaţă), pentru ca apoi să se laude că au excedent si măresc pensiile în ultimele două luni. În 2004, salariul mediu brut folosit în buget (prognozat de Comisia Naţională de Prognoză - cel în funcţie de care se plătesc pensiile) a fost de 768 lei, în timp ce valoarea sa raportată anul următor de INS a fost de 818 lei. În 2005, Guvernul a utilizat pentru calcularea pensiilor un salariu de 921 lei, Statistica a raportat unul de 968 lei, iar în 2006 cele două valori au fost de 1.077 lei (Executivul) si 1.150 (INS). În 2007, situaţia a fost asemănătoare - Guvernul a calculat pensiile la un salariu mediu brut de 1.270 lei, în timp ce salariul în plată a sărit de 1.400 lei. Un calcul simplu ne arată că Guvernul „preferă“ să ajusteze salariul mediu brut cu minimum 5-7% pentru a plăti 10 luni pensii mai mici, iar apoi să se laude cu majorarea lor pe sfârsitul mandatului, când se apropie iarna.
E drept că toate cifrele prezentate sunt agregate si nu ţin cont de realitatea particulară a fiecărui pensionar în parte. A crea însă o isterie electorală pe baza prezentării unor excepţii nefericite ca fiind regulă este mai periculos decât a arăta, chiar dacă în cifre seci, starea de fapt a gospodăriilor de pensionari. Pentru că nota de plată a unor politici neadecvate o vom plăti cu toţi deopotrivă: salariaţi, patroni, pensionari si agricultori, prin scăderea puterii de cumpărare ca urmare a majorării lichidităţilor pentru consum. Pentru că banii (redistribuiţi de Guvern spre consum prin salarii si pensii) n-aduc fericire, ci inflaţie!