Un raport prezentat recent la Bruxelles arată că învăţarea limbilor străine a devenit o necesitate atât pentru patronat, cât si pentru salariat. Extinderea activităţilor unor firme pe teritoriul mai multor state obligă angajatorii si angajaţii să găsească un limbaj comun, care să-i ajute în dezvoltarea afacerii. În România, tot mai multe persoane aleg să urmeze cursuri de limbi străine din dorinţa de a putea comunica mai usor. În plus, un astfel de curs poate fi o trambulină pentru carieră.
Raportul dezbătut în cadrul Forumului întreprinderilor privind multilingvismul a relevat faptul că toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să promoveze în mod activ învăţarea formală sau informală a mai multor limbi străine. Studii anterioare au arătat că sectorul economic la nivel global are nevoie de forţă de muncă din cât mai multe domenii, iar în fenomenul migraţiei competenţele lingvistice sunt foarte importante. Un om care doreste să-si stabilească resedinţa într-un alt loc decât cel natal trebuie să aibă capacitatea de a comunica. Dacă nu cunoaste o limbă străină, acest lucru poate fi imposibil.
Comisarul european Leonard Orban este de părere că multilingvismul trebuie implementat în societăţile comerciale din Uniune. Diversitatea lingvistică si investiţia în competenţe lingvistice si interculturale se pot transforma într-un real capital care generează prosperitate si beneficii pentru toţi“, a concluzionat Orban.

O piaţă în dezvoltare
În ţara noastră s-a constatat deja un interes crescut pentru învăţarea limbilor străine. Încă de pe băncile scolilor, tinerii încearcă să acumuleze cât mai mult la acest capitol. Necesitatea învăţării unei limbi străine a devenit pentru unii o afacere înfloritoare, care se extinde an de an. Pe piaţă funcţionează deja în jur de 100 de firme care au ca obiect de activitate cursurile de limbi străine. De obicei aceste societăţi lucrează cu diverse companii care-si doresc să aibă angajaţi poligloţi. Sunt însă si foarte multe persoane fizice participante la astfel de cursuri. În goana nebună după un loc de muncă bine plătit, românii au înţeles că stăpânirea unei limbi străine reprezintă o calitate, aducând multe puncte în plus la angajare.
Cei mai mulţi doritori să înveţe o limbă străină aleg engleza, dar s-a constatat că există cereri din ce în ce mai multe si pentru altfel de cursuri. Contractele economice dintre România si state atât din Uniunea Europeană, cât si din alte părţi au dus la nevoia unor vorbitori de rusă, franceză, turcă, germană si chiar chineză.  
La ora actuală, Europa are foarte mult de suferit din cauza faptului că locuitorii ei acceptă cu greu studierea unei alte limbi decât cea natală. Si la nivelul societăţilor comerciale au apărut probleme, acestea riscând să nu mai facă faţă concurenţei tocmai pentru că au handicapul comunicării. Uniunea Europeană este pe punctul de a-si pierde competitivitatea, în condiţiile în care economiile emergente, mai ales cele din Asia si America Latină, au ajuns să acumuleze rapid competenţe lingvistice solide. (S.E.)