Sindicalistii sacrifică preţurile pe altarul propriilor salarii

de Florin Rusu in News pe 11 Iulie 2008, 20:25

  • print
  • rss

Elanul revoluţionar al sindicalistilor va face ca salariaţii să cumpere mai puţine bunuri cu bani mai mulţi

Piaţa Victoriei a fost luată cu asalt de sindicalisti, acestia arătându-se dispusi să accepte o inflaţie mai mare în schimbul unui salariu minim mai ridicat. Câtă dărnicie din partea unor lideri de sindicat care au venituri mult mai mari decât salariul minim! Să fie ei dispusi să plătească preţuri mai piperate numai pentru a majora salariul unui muncitor necalificat?! Din păcate nu, pentru că discuţia referitoare la salariul minim nu se referă la cei mai necăjiţi dintre muncitori. Majorarea celui mai mic salariu dintr-o companie (de stat) duce automat la avansarea cu câteva trepte a întregii grile de salarii.
Presedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu, a recunoscut săptămâna trecută că, dacă s-ar majora salariul minim la 540 de lei, va exista un minus pe partea de inflaţie, care poate fi însă, speră el, compensat cu cresterea productivităţii muncii. Doar că salarii mai mari înseamnă investiţii mai puţine în tehnologie si deci micsorarea productivităţii. De fapt, ceea ce urmăresc zilele acestea sindicalistii nu este îmbunătăţirea nivelului real de trai al celor mai necăjiţi dintre ei, ci obţinerea de majorări salariale la întreaga structură salarială. „Dezbaterea privind salariul minim pe economie, desi aparent pare o discuţie legată de persoanele cu salarii reduse, de fapt ea se adresează mai ales persoanelor cu salarii relativ mai mari. De ce? Persoanele cu salariu minim pe economie, potrivit evaluărilor noastre, sunt între 2 si 3 procente. Există, în acordurile colective de muncă, în anumite acte legislative, legături între diverse niveluri salariale care corelează salariile personalului tehnic, personalului cu calificare universitară de nivelul salariului minim. Acestea duc, practic, odată cu cresterea salariului minim, la o glisare a întregului fond de salarii, în condiţiile în care nivelul productivităţii si politicile anti-inflaţioniste nu argumentează acest lucru“, explica recent ministrul finanţelor, Varujan Vosganian. În plus, zecile, dacă nu sutele de tipuri de ajutoare sociale sunt corelate cu salariul minim. De asemenea, punctul de pensie se calculează raportat la salariul mediu pe economie, e adevărat că în prezent doar la cel prognozat de 1.550 lei, si nu la cel de peste 1.700 lei existent pe piaţă. Dacă grila de salarizare o ia în sus, majorarea salariului minim va atrage după sine majorarea salariului mediu, la peste 1.800 lei. Iar cum deja PD-L vrea anticiparea plăţii pensiilor majorate pentru 1 august, s-ar putea ca statul să nu mai plătească puncte de pensie în valoare de 37,5% din 1.550 lei, ci de 45% din 1.800 lei. „Toate acestea au, apoi, un impact prin cumul asupra salariului mediu si asupra pensiilor, putând duce la execuţia bugetului asigurărilor sociale la situaţia neacoperirii necesarului pentru bugetul de pensii“, a declarat Vosganian.

Putere de cumpărare diminuată
Ar fi un capăt de ţară dacă s-ar majora salariul minim? Până la urmă, toată lumea va câstiga - si salariaţii cu venituri reduse, si cei mai ortomani! Din păcate însă, economia are legile ei implacabile. Majorarea salariului minim duce la majorarea celorlalte salarii (direct în sectorul public, indirect prin concurenţa de pe piaţa forţei de muncă si în sectorul privat). Un alt efect este majorarea pensiilor, dar si a ajutoarelor sociale. În cazul în care consecinţele ar fi doar acestea, dracul n-ar fi atât de negru. Oferta majorată de bani, de lichidităţi, duce la o cerere majorată de bunuri. Pusi în faţa noii cereri în ascensiune de bunuri, comercianţii cresc la rândul lor preţurile într-un ritm asemănător. S-ar ajunge la prima vedere la un efect neutru, preţurile să crească aproximativ în pas cu majorarea veniturilor populaţiei. Numai că, pe lângă distorsiunile create de injecţia suplimentară de bani numai în veniturile angajaţilor, acestia se mai si pot împrumuta la bănci. Un salariu mai ridicat înseamnă o capacitate de îndatorare mai mare. Iar creditele iau tot calea economiei. Cantitatea nouă de bani injectată în piaţă este mai mare decât cea iniţială, estimată numai din majorarea salariului minim, mediu, a pensiilor etc. Creditele au un efect multiplicator asupra masei de bani. Confruntaţi cu noua cerere în exces, comercianţii vor creste preţurile mult peste ritmul cu care creste Guvernul salariul minim, si chiar peste cel cu care creste o parte din celelalte salarii. Cu alte cuvinte, dacă nominal sindicalistii vor obţine o crestere de 40 de lei a salariului minim, real muncitorii necalificaţi vor putea cumpăra mai puţine bunuri cu bani mai mulţi. Pentru că puterea de cumpărare a acestora s-a diminuat. Si asta tocmai ca urmare a încăpăţânării cu care sindicatele asaltează Executivul! Însă măcar marile blocuri sindicale se vor alege cu micsorarea chiriilor!
 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net