România ar fi putut ajunge în faţa Curţii Europene de Justiţie din cauza lăcomiei Guvernului care nu dorea să renunţe la încasări la buget de 0,01% din PIB-ul de 440 de miliarde de lei, cuprins în proiectul de buget pe 2008. Eliminarea discriminării privind plata dividendelor către nerezidenţi prin ordonanţă de urgenţă va crea, potrivit Ministerului Economiei si Finanţelor (MEF), o gaură la bugetul de stat de 58,4 milioane lei. Vesti bune mai primesc si firmele, care vor beneficia de o perioadă de recuperare a pierderii fiscale majorată de la 5 la 7 ani. Proprietarii de ARO însă vor plăti impozite locale mai mari.
Persoanele juridice nerezidente care deţin mai puţin de 10% din acţiunile unei persoane juridice rezidente vor plăti, începând cu 1 ianuarie 2009, acelasi impozit pe dividende ca si persoanele juridice române. Si anume 10%, si nu 16% ca în prezent. Aceasta este una dintre noile prevederi cuprinse într-un proiect de modificare a Codului Fiscal, redactat de MEF. Prevederea, menită a evita declansarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, nu are un impact considerabil asupra veniturilor bugetare. „Pentru anul 2008 nu sunt influenţe bugetare (evident, din moment ce intră în vigoare de la 1 ianuarie 2009 - n.r.). Influenţa negativă pentru anul 2009 e de 58,4 milioane lei din impozitul pe dividende, influenţă care se va putea compensa prin efectul benefic propagat al sporirii importului de capital”, se precizează în expunerea de motive la proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Cu ochii la UE, Guvernul a uitat de SEE/AELS
Comisia Europeană a transmis României, în luna mai, o scrisoare de somare, reprezentând prima etapă a procedurii privind încălcarea dreptului comunitar, referitoare la perceperea unor impozite mai mari pe dividendele plătite în afara ţării faţă de cele achitate de acţionarii rezidenţi.
„Scrisoarea (...) se referă la impozitarea dividendelor plătite către societăţi cu resedinţa în alte state UE sau în ţări SEE/AELS (Spaţiul Economic European/Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, n.r.). Dividendele acţionarilor interni care deţin sub 15% din acţiuni se taxează la sursă cu un impozit final de 10%. Acelasi impozit însă se ridică la 16%, dacă acţionarul este nerezident. Procentul poate fi mai mic pentru acţionarii din ţări cu care România are acorduri fiscale bilaterale“, se arăta într-un comunicat al Comisiei. Pentru acţionarii care deţin cel puţin 15% din acţiuni (10% începând cu 1 ianuarie 2009), dividendele interne sunt scutite de taxe. Discriminarea apare la nerezidenţii care deţin sub 15% din acţiunile unei companii românesti si care plătesc 16% impozit pe dividende faţă de 10% cât plătesc rezidenţii. La fel în ceea ce priveste societăţile din state membre UE care deţin peste 15% din acţiunile unei persoane juridice române, dar mai puţin de doi ani. De tratament discriminatoriu sunt afectaţi si nerezidenţii, persoane juridice, din state care nu sunt membre  UE, dar sunt membre ale Spaţiul Economic European (SSE) sau ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS). Numai societăţile din Norvegia plătesc 10%, ţara respectivă având un acord de evitare a dublei impuneri cu România. Suprataxarea dividendelor distribuite societăţilor nerezidente poate aduce atingere liberei circulaţii a capitalurilor. În plus, când societatea nerezidentă este acţionar majoritar, discriminarea în cauză poate să restrângă si libertatea de stabilire, susţine CE. Pentru suprataxarea dividendelor plătite societăţilor, Comisia a decis deja, în ianuarie 2007, să sesizeze Curtea Europeană de Justiţie în privinţa Belgiei, Spaniei, Italiei, Portugaliei si Tărilor de Jos.
Înainte de aderarea României la UE, discriminarea era mult mai agresivă si se aplica si societăţilor nerezidente care deţineau peste 15% din acţiunile unei companii românesti. În momentul în care a modificat Codul Fiscal în 2006, Guvernul a introdus un articol de lege care să rezolve această problemă, însă numai în cazul statelor membre UE, nu si în al celor membre ale SEE sau AELS. Articolul respectiv prevedea că, „după data aderării României la UE, dividendele plătite de o întreprindere, care este persoană juridică română, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru sau unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat membru, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15% din titlurile de participare la întreprinderea persoană juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin doi ani, care se încheie la data plăţii dividendului. Condiţia de deţinere minimă va fi de 10% începând cu anul 2009”.

Soluţie „dåmboviţeană”
Din păcate însă, forma propusă de MEF s-ar putea să nu rezolve problema. Motivul: ea se va aplica doar de la 1 ianuarie 2009. Comisia Europeană ar putea solicita aplicarea ei de la 1 ianuarie 2008 sau chiar 2007 si retrocedarea sumelor încasate abuziv (potrivit directivelor europene, nu si legislaţiei române) de statul român în această perioadă. Departamentul pentru Afaceri Europene a propus ca modificarea legislativă prin care să se reglementeze situaţia dată să fie efectuată în aproximativ patru luni de la data primirii scrisorii de la CE (respectiv până în prima decadă a lunii septembrie). Guvernul României intenţionează doar să modifice legislaţia în acest termen, însă nu să si pună în aplicare noile prevederi. „Comisia Europeană va fi informată de îndeplinirea condiţiilor pentru înlăturarea prevederilor ce încalcă prevederile tratatelor comunitare, dar, în acelasi timp, si de faptul că dispoziţiile acestei prevederi vor intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2009, având în vedere că introducerea de la mijlocul anului 2008 a unei cote diferite de impozit ar genera realizarea unei proceduri diferenţiate de impozitare pentru contribuabilii care au încasat dividende în prima jumătate a anului 2008 faţă de cei care ar încasa dividende în al doilea semestru al anului 2008”, susţine în expunerea de motive MEF.

Recuperarea pierderii fiscale - în 7 ani
O altă prevedere importantă vizează majorarea perioadei de recuperare a pierderii fiscale de la 5 ani la 7 ani, începând cu anul 2009, în contextul în care sunt domenii de activitate în care înfiinţarea si dezvoltarea unei afaceri necesită o perioadă mare de timp până la înregistrarea veniturilor din exploatare. Această modificare a avut în vedere, de asemenea, corelarea cu prevederile în domeniu din legislaţia altor ţări central si est-europe-ne (Bulgaria, Cehia, Grecia, Italia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia). Prevederea este bine-venită. Recent, Paloma Anos Casero, economist al Băncii Mondiale (BM), declara că „principalele priorităţi de politici pentru România se îndreaptă către promovarea cresterii de productivitate prin cresterea inovaţiei si eliminarea barierelor dintre intrările pe piaţă de noi firme mai productive si iesirile unora mai vechi, uzate moral“. Potrivit unui studiu al BM, până în 2005 cea mai mare parte a cresterii productivităţii se vede din avansul firmelor existente, în proporţie de 70%, în timp ce rolul intrării firmelor noi si al iesirii celor vechi este mai limitat în România decât în ţările avansate. Realocarea forţei de muncă a contribuit cu 25% la cresterea productivităţii, iar intrarea firmelor noi si iesirea societăţilor vechi a avut un aport de circa 5%, în timp ce în statele membre ale Uniunii Europene si Turcia acest procent a ajuns la 20%.

Impozite mai mari la masini de teren
Posesorii de masini de teren produse în România vor plăti si ei impozite locale mai mari, la solicitarea CE. Guvernul a decis înlăturarea caracterului discriminatoriu al impozitului datorat în România pentru autoturismele de teren din producţie internă. În opinia CE, acesta induce distorsiuni la nivelul pieţei interne a Uniunii Europene. Articolele incriminate sunt eliminate din textul legii, iar impozitele se stabilesc în funcţie de capacitatea cilindrică a autoturismelor. De exemplu, în cazul autoturismelor cu capacitatea cilindrică cuprinsă între 2.601 cmc si 3.000 cmc inclusiv, fiecărei grupe de 200 de cmc sau fracţiune din aceasta îi corespund 60 de lei, iar în cazul celor cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc, fiecărei grupe de 200 de cmc sau fracţiune din aceasta îi corespund 120 de lei. Ca si în cazul discriminării la plata impozitului pe dividende, aplicabilitatea va fi, de asemenea, de la 1 ianuarie 2009, pentru a nu aduce diferenţieri în modul de calcul pentru contribuabilii care au plătit acest impozit în prima jumătate a anului 2008. Tot în sprijinul introducerii acestei prevederi legislative începând cu anul 2009 este invocat si faptul că persoanele care au plătit integral impozitul pe mijloacele de transport au beneficiat de reducerea de 10%, ceea ce ar produce o distorsiune faţă de cei care ar plăti ulterior.