Prezent la Bucuresti în urmă cu puţine zile pentru a i se decerna premiul de excelenţă „I.C. Brătianu“, Florin Aftalion - probabil cel mai titrat economist de origine română al momentului - a calculat pentru cititorii revistei „Săptămâna Financiară“ volatilitatea principalului indice al Bursei de Valori Bucuresti: BET. Concluzia este că volatilitatea medie a BET a fost mult peste cea a EUROSTOXX 50, semn că ringul bursier românesc este „mult mai riscant decât omologul său european“.
Precizăm că „Săptămâna Financiară“ este cea dintâi publicaţie din România care l-a intervievat pe celebrul economist francez de origine română, în prima parte a lunii februarie 2008.

Volatilitatea unui activ financiar măsoară capacitatea valorii sale de a varia mai mult sau mai puţin rapid în timp. Acest concept se traduce într-o definiţie matematică precisă, despre care nu vom discuta aici. În schimb, este util pentru investitori să cunoască nivelul de volatilitate al pieţelor sau al titlurilor de valoare în care efectuează plasamente, căci volatilitatea reprezintă o formă de risc.
Trebuie, de asemenea, subliniat că gradul de incertitudine al evoluţiei unei pieţe este cel care determină volatilitatea. De vreme ce gradul de incertitudine variază în timp, rezultă de aici că volatilităţile activelor financiare nu sunt constante.
Având în vedere că evaluarea prin calcul a volatilităţilor este o chestiune problematică, au fost propuse mai multe metode. Cea pe care o aplicăm aici are drept caracteristică interesantă faptul că produce serii „instantanee“ de valori ale volatilităţilor analizate. Este posibil, prin urmare, să urmărim evoluţia volatilităţii unei pieţe date sau a unuia din indicii săi reprezentativi si să o comparăm cu volatilitatea altor pieţe. Figura 1 arată evoluţia volatilităţii indicelui BET, măsurată pe bază de observaţii săptămânale de la începutul anului 2004 până în mai 2008. Din păcate, în decursul acestei perioade, cotaţiile BET au fost întrerupte de mai multe ori pe intervaluri mai mari de o săptămână, ceea ce generează câteva incertitudini în rezultatele obţinute.
Constatăm că volatilitatea indicelui BET a fost deosebit de accentuată în primul semestru al anilor 2004 si 2005. Apoi, după ce s-a diminuat progresiv timp de doi ani, s-a majorat din nou la sfârsitul anului 2007, probabil pe fondul crizei subprime. Scăderea sa ulterioară indică sfârsitul acestei crize.
Cu titlu de comparaţie, am prezentat în figura 2 evoluţia volatilităţii indicelui EUROSTOXX 50 în decursul aceleiasi perioade. Se observă cu ochiul liber patru fenomene:
1) Volatilitatea EUROSTOXX 50 este mai reactivă (în sensul că „se miscă“ mai mult) decât cea a indicelui BET, adică ajustările în funcţie de informaţiile apărute pe piaţă se fac mai rapid.
2) De la începutul anului 2004 si până la debutul crizei subprime, volatilitatea EUROSTOXX 50 a fost inferioară celei atinse de indice în timpul crizei (ceea ce, după cum am văzut, nu a fost cazul indicelui BET).
3) În timpul crizei subprime, BET a atins volatilităţi apropiate de valoarea 0,039 de acelasi ordin de mărime precum cea atinsă de EUROSTOXX 50.
4) Volatilitatea medie a BET a fost mult peste cea a EUROSTOXX 50, semn că ringul bursier românesc este mult mai riscant decât omologul său european. Totodată, de la începutul anului 2007, volatilitatea indicelui BET pare să se fi apropiat de cea a indicelui european.

Florin Aftalion este Profesor de finanţe la ESSEC Business School Paris