În perioada următoare este de asteptat ca numărul tinerilor fără serviciu să crească simţitor. La ora actuală, rata somajului este de 19%. Motivul principal este acela că un număr dublu de studenţi, faţă de anii precedenţi, se pregătesc de licenţă. După primirea diplomei, tinerii vor începe goana după un loc de muncă. Iar încercările lor vor fi destul de greoaie din cauza „pregătirii substanţiale“ primite în timpul facultăţii.
Primii studenţi care au avut „norocul“ de a urma cursurile facultăţilor de trei ani sunt pe punctul de a-si da examenul de licenţă. Si ultima generaţie a tinerilor care au prins „învăţământul vechi“ este în focurile pregătirii. Anul 2008 va arunca pe piaţa muncii un număr dublu de licenţiaţi, fapt ce va duce la o crestere accentuată a somajului. Criza de personal existentă în România nu va putea fi soluţionată prin angajarea unor salariaţi care nu au nici cea mai mică experienţă în muncă. Potrivit reprezentanţilor ANOFM, cei mai căutaţi specialisti sunt inginerii în construcţii, în sectorul petrolier, dar si automatistii, IT-istii si constructorii de masini.
Iar dacă este să ne raportăm la miile de avocaţi si contabili care asteaptă să-si ia licenţa, sunt sanse mici de umplere a golurilor de pe piaţa muncii.
Implementarea sistemului Bologna în educaţia românească nu va avea alt efect decât acela de a produce licenţiaţi fără mari sanse de angajare. Comasarea anilor de studiu pentru a putea scurta perioada cursurilor universitare s-a făcut prin renunţarea la o bună parte din materia pe care tinerii ar fi trebuit să o parcurgă. În plus, multe instituţii de învăţământ au scos pregătirea practică, axându-se doar pe teorie. Absolvenţii unor astfel de cursuri nu vor fi decât posesorii unor diplome bune doar de pus în cui. Specialistii în resurse umane se asteaptă ca în lunile următoare numărul somerilor să crească simţitor.

Se impune pregătirea postuniversitară
Implementarea sistemului Bologna a venit pe o piaţă a muncii destul de văduvită de specialisti. Un studiu realizat la nivel internaţional plasează ţara noastră pe primele locuri atunci când vine vorba despre lipsa unui personal înalt calificat. Iar absolvenţii facultăţilor de trei ani nu pot rezolva această problemă. Pentru a-si putea creste sansele de angajare vor fi obligaţi să urmeze cursuri postuniversitare. Masteratul devine necesar, în special pentru cei care vizează o carieră în sectoare economice puternice. „În mod sigur, piaţa forţei de muncă din România nu va accepta absolvenţi ai unor facultăţi de doar trei ani. Persoanele care vor dori să depăsească statutul de executant si vor vrea să ocupe o funcţie importantă în cadrul unei firme vor avea nevoie de un masterat“, a declarat Ion Rosca, rectorul Academiei de Studii Economice. În plus, un astfel de curs poate completa foarte bine lipsurile din facultăţile cu „program redus“, iar specializarea nu se va putea face decât prin astfel de programe.
La ora actuală, universităţile desfăsoară o campanie destul de agresivă de atragere a tinerilor către un program de învăţământ postuniversitar. Din păcate însă, în multe cazuri se merge pe modelul facultăţilor. În general, instituţiile de învăţământ s-au adaptat în mod gresit pieţei. Goana după bani a dus la apariţia unei educaţii bazate doar „pe toceală“. Multe dintre examenele pe care studenţii sunt obligaţi să le dea sunt în „sistem grilă“, oferindu-le tinerilor posibilitatea de a-si „câstiga“ nota la noroc. Există chiar si programe de masterat „la distanţă“, cursanţii fiind examinaţi pe Internet. În astfel de cazuri, pregătirea este egală cu zero.

Neadaptare la cerinţele pieţei
După 1989, numărul studenţilor a crescut simţitor. Apariţia universităţilor particulare a mărit sansele absolvenţilor de liceu de a urma cursurile unei facultăţi, dar acest lucru nu a avut ca efect si o mai bună pregătire pentru licenţiaţi. În cei 18 ani de tranziţie, multe dintre universităţile românesti nu au reusit să-si adapteze programa de învăţământ la cerinţele de pe piaţa muncii. Trecerea la sistemul Bologna a tulburat si mai rău un sector care are nevoie de reformă, fiind necesară o corelare a pregătirii universitare cu solicitările angajatorilor. Acest lucru este confirmat si de compania Manpower România, care arată că la noi există o dificultate crescută atunci când este vorba despre ocuparea posturilor vacante. „Impactul deficitului de talente trebuie analizat în egală măsură atât la nivel naţional, cât si la nivel de sector de activitate si de companie“, susţin specialistii Manpower.
Ipoteza pregătirii deficitare a tinerilor este confirmată de numărul mare al persoanelor cu vârste mai mici de 25 de ani care nu au un loc de muncă. Rata somajului în rândul tinerilor este de 19%, fiind de trei ori mai mare decât în rândul adulţilor.