Sistemul electronic de plăţi permite ca încasările să fie realizate fără niciun cost pentru client. Unele bănci consideră însă că acest serviciu trebuie plătit, în contradicţie cu practica bancară europeană.
Interesul bancherilor pentru comisioane nu mai este o noutate pentru nimeni. Ceea ce surprinde de fiecare dată este inventivitatea de care reusesc mereu să dea dovadă. Dar, în loc să identifice noi facilităţi financiare pe care să le ofere clienţilor, funcţionarii din bănci îsi bat capul cum să mai „producă“ un comision nou pentru operaţiuni care în mod normal nu ar trebui să coste niciun ban. Încă nu au ajuns la stadiul să vândă bilete la intrarea în sucursală, dar, după cum evoluează lucrurile, nu mai e mult până acolo. După ce au taxat plăţile, deschiderea de cont si administrarea sa, acum au început să pună comisioane si la intrarea banilor în cont.
Serviciile gratuite devin contra cost
Raiffeisen Bank este ultimul membru al clubului, pentru că din 24 martie a impus comisioane la încasările interbancare. De fiecare dată când contul unui client este alimentat prin ordin de plată interbancar se opreste o mică sumă. Comisionul este de 3-4 lei pentru plăţile de mică valoare (sub 50.000 lei) si 7 lei pentru cele de mare valoare (peste 50.000 lei) si se aplică doar pentru persoane fizice si IMM-uri, nu si pentru companii. Sub sloganul „Reusim împreună“, staff-ul băncii a transformat un serviciu gratuit într-unul plătit. Astfel, a reusit dintr-un foc să creeze o nouă sursă de profit, fără să cheltuiască un leu în plus. Clienţii, în schimb, vor plăti mai mult pentru aceleasi servicii. „S-au avut în vedere atât alinierea la piaţă, cât si o diferenţiere a preţurilor în funcţie de profilul clienţilor si al tranzacţiilor“, au motivat oficialii băncii decizia luată.
Raiffeisen nu este însă singura instituţie care încasează astfel de comisioane. BRD procedează în acest mod dintotdeauna, spun reprezentanţii băncii. Încasările interbancare costă între 3 si 10 lei, în funcţie de valoarea tranzacţiei.
UE merge în altă direcţie
Situaţia de la noi contravine cu practica bancară din întreaga Uniune Europeană, dar si cu planurile Comisiei Europene. În ianuarie 1997, Executivul UE adopta Directiva privind ordinele de plată interbancară, care îsi propunea să elimine diferenţele dintre plăţile naţionale si cele europene. „Comisioanele pentru plăţile transfrontaliere ar trebui în mod normal să fie suportate în întregime de plătitor, fără ca beneficiarul să fie taxat, în concordanţă cu practicile locale din majoritatea sistemelor de plată din UE“, se precizează într-un raport de evaluare al directivei de către Comisia Europeană. Iar, în timp, băncile occidentale s-au conformat.
La Société Générale se percepe comision la încasări numai dacă banii provin de la un plătitor ce are cont deschis la o bancă din afara zonei SEPA (care include toate statele membre UE si alte câteva ţări europene). În rest, banii sunt „domiciliaţi“ fără costuri. Iar pentru tranzacţiile naţionale nici măcar plătitorul nu suportă vreun cost la SocGen, dacă face tranzacţii pe Internet. Astfel, devine greu de înţeles de ce subsidiara sa din România opreste 2 lei pe operaţiune din contul beneficiarului, chiar si atunci când plătitorul si beneficiarul au amândoi conturi deschise la BRD. Pentru bancă, această tranzacţie nu diferă prea mult de cea în care clientul îsi mută banii între conturile sale, serviciu gratuit de altfel.
Cåstigurile de eficienţă nu se transmit clienţilor
În general, băncile nu percep taxe de la beneficiarul plăţii decât în situaţia în care executarea tranzacţiei impune costuri speciale. Asa stăteau lucrurile la noi până în 2005, când sistemul de decontare a plăţilor se făcea pe suport hârtie. La acea vreme, banca beneficiarului trebuia să achite către casa de compensaţie 1,1 lei pentru încasările de mică valoare si 15 lei la tranzacţiile de mare valoare. Aceste costuri erau apoi recuperate de la clienţi. Însă, la scurt timp de la implementarea sistemului electronic de decontare a plăţilor, băncile beneficiarilor au fost scutite de orice taxe. Din august 2005, costul transferului bancar este suportat doar de plătitor, astfel că băncile nu mai au niciun motiv să diminueze sumele care intră în conturile clienţilor. Mai mult, „transmiterea si procesarea electronică a instrucţiunilor de plată determină o reducere a numărului de angajaţi implicaţi în procesarea instrucţiunilor, o simplificare a activităţii băncilor comerciale (…) si implicit o scădere a costurilor acestora“, se precizează în raportul anual realizat de Transfond, instituţia care administrează casa de compensaţie. Prin urmare, băncile au început să cheltuiască tot mai puţini bani cu executarea plăţilor.
În anumite cazuri, implementarea sistemului electronic a trecut practic neobservată, băncile continuând să menţină vechile tarife. În 2003, Volksbank reţinea la tranzacţiile de mică valoare un comision de 1,7 lei din banii beneficiarului. Acesta cuprindea comisionul băncii de 0,6 lei si comisionul de compensare de 1,1 lei. În prezent, banca percepe tot 1,7 lei, cu toate că nu mai plăteste nimic la casa de compensare. Practic, întreaga reducere de costuri a intrat în buzunarul băncii.
Printre băncile care taxează clienţii când le intră bani în cont se numără si Banca Transilvania, care practică tarife egale la încasări si la plăţi, desi banca plăteste comisioane de procesare la Transfond doar la plăţi. Spezele băncii diferă în funcţie de suma transferată, fiind cuprinse între 2,1 si 5,1 lei la operaţiunile interbancare mai mici de 50.000 lei. În plus, există comisioane cu valori cuprinse între 1,5 si 4 lei si la încasările intrabancare (viramente dintr-un cont în altul de la Banca Transilvania).
Asa cum moda comisioanelor lunare la credite s-a răspândit în mai puţin de doi ani la toate băncile, si în acest caz riscurile de contagiune nu pot fi excluse. Miza este una destul de mare. În 2007, clienţii băncilor au ordonat în jur de 55 de milioane de plăţi interbancare, potrivit datelor furnizate de Transfond. Orice plată înseamnă automat că cineva va încasa niste bani. Dacă băncile vor reusi să impună taxe si la celălalt capăt al firului, si-ar putea majora veniturile cu aproape 50 de milioane de euro.
Din fericire pentru consumatori, mai există încă bănci unde clientul îsi poate încasa banii fără să plătească pentru acest lucru. De exem-plu, BCR, UniCredit Tiriac Bank, Bancpost, ABN Amro, Alpha Bank, ING, Banca Românească sau Piraeus Bank oferă aceste servicii gratuit.
