Amanta lui Brecht
Romanul „Amanta lui Brecht", de Jacques-Pierre Amette (Editura Paralela 45, traducerea Monica Ionescu), a fost distins cu premiul Goncourt in anul 2003. Actiunea se petrece la Berlin, in perioada 1948-1952, dupa revenirea marelui scriitor Bertolt Brecht din exil. Nu este insa vorba de o biografie romantata, nici chiar de o biografie pur si simplu, iar autorul „Operei de trei parale" nu este personajul principal. Protagonista cartii este un personaj inventat de Amette, Maria Eich, o actrita frumoasa si talentata, dar cu un „jenant" trecut nazist, care, santajata de serviciile secrete STASI, devine amanta scriitorului si are misiunea sa-l spioneze. Povestea se complica insa pentru ca agentul STASI Hans Trow se indragosteste de frumoasa informatoare care, dupa moartea lui Bertolt Brecht, va pleca in Berlinul de vest. O carte scrisa alert si agreabil, care reconstituie atmosfera Berlinului divizat, la jumatatea secolului trecut.
Clubul Dumas
Se spune despre scriitorul spaniol Arturo Perez-Reverte ca reinventeaza romanul popular. Ce este sigur, are un talent cu totul special: talentul de a scrie carti care se vand bine si figureaza in „top ten" mondial al romancierilor cu cele mai mari vanzari. Aventura si mister in lumea cartilor rare, un capitol manuscris din „Cei trei muschetari" si peripetiile sale pe un traseu care cuprinde Madrid, Sintra, Paris si Meung - iata despre ce este vorba in romanul lui Arturo Perez-Reverte, „Clubul Dumas sau Umbra lui Richelieu", aparut la Editura Polirom, tema pe care autorul o trateaza intr-un stil dezinvolt, cu mult umor, cu personaje memorabile, intamplari incredibile, dezvaluiri uimitoare si rasturnari spectaculoase de situatii. Un roman palpitant si amuzant, excelent pentru vacanta.
O piatra de spus
Poetul Dan Iancu publica rar, dar bine. Dupa „Despre inteles" si „Bostonmylove", prezentul volum - „O piatra de spus", aparut la Editura Vinea, intr-o frumoasa prezentare grafica - confirma valoarea poeziei lui Dan Iancu. Numerotarea poemelor precum capitolele unei lucrari stiintifice da o impresie de rigoare, in timp ce eleganta si laconismul versurilor te duc cu gandul la haikku-uri. Scriitura este adesea polifonica, lucru mai rar in poezie, si acest lucru da versurilor un plus de consistenta si originalitate. Remarcabila este si constructia volumului, poeziile alcatuind, de fapt, un singur mare poem de dragoste. Este evident ca Dan Iancu are ceva de spus in poezie - o piatra, in acest caz. Pretioasa.
