Invazia huna, editia dionisiaca

de Radu Rizea in Civilizatia luxului pe 14 Septembrie 2007, 00:00

  • print
  • rss

Vinurile unguresti se pregatesc sa atace piata autohtona

Vinurile unguresti se pregatesc sa atace piata autohtona

Aproape necunoscute publicului roman, vinurile maghiare se pregatesc sa dea o lectie de calitate producatorilor autohtoni. Chiar daca nu mizeaza pe o cota de piata semnificativa, mai ales din cauza slabelor cunostinte oenologice ale consumatorilor, vinurile maghiare spera sa ajunga macar in cercurile putinilor „initiati“ care formeaza „gusturile pietei“.

Miracolul de dincolo de Tokaji
Cu doi ani in urma, doi entuziasti membri ai unui club de vin din Gyula se aventurau sa deschida portile Ungariei pentru vinul romanesc. Pe o piata destul de nationa-lista, reticenta la produse necunoscute sau de calitate indoielnica, ratata deja de marii producatori din Spania si Italia, se parea ca vinul romanesc nu va avea nicio sansa. Insa o gaselnita de marketing a transformat istoria in impuls de achizitie: vinurile au fost vandute sub numele de „Vinul principilor maghiari“. A fost suficient ca cele doua vinuri romanesti de top sa ajunga pe cateva mese ale cunoscatorilor pentru ca oenologia romaneasca sa-si castige rapid admiratori. Nu se stie insa cum va fi efectuata miscarea inversa.
La initiativa acelorasi entuziasti, cu sprijinul Vinexpert in Romania, zece vinuri de top din tara vecina incearca, din luna septembrie, sa cucereasca paharele consumatorilor romani. Mai ales ca nu este vorba despre eternul Tokaji licoros, cu paharele sale - lulea si cutiile parfumate de brad (exista totusi si doua Tokaji-uri, dar deosebite), ci despre vinuri rare, scumpe, provenite din podgoriile premium si super-premium care nu si-au facut inca un nume in Europa de Est. La aceasta ora, Ungaria are zece zone viticole de mari dimensiuni, pentru vinurile comerciale, si nu mai putin de 12 zone de excelenta, unde cupajele si soiurile traditionale surprind chiar si cei mai avizati consumatori, iar soiurile internationale se produc la standarde care raman, pentru majoritatea romanilor, un vis. Insa nu trebuie neglijat faptul ca traditia vinificatiei, datand cam din vremea Imperiului, nu a fost intrerupta brutal timp de 50 de ani, iar gusturile maghiarilor nu au fost pervertite de directive de partid aberante care transformau hectarele de vita in miracole industriale.

Noua vinuri si cu dopul - zece
Vinexpert-ul, dar si Vinternational, firma maghiara care va procura vinurile, s-au orientat exclusiv catre vinurile premium si superpremium. Iata care au fost descrierile rezultate in urma degustarii oficiale a celor zece sortimente care vor ajunge primele pe piata autohtona, analizate de papilele atente ale lui Cezar Ioan (Vinul.ro) si Catalin Paduraru (Vinexpert):
- Aldas 2005 - St. Andrea, Egri Bikaver (un cupaj traditional care include Merlot, Kekfrankos, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon), 12,5% alc.: culoare stralucitoare, nasul poarta amprenta „prizonieratului de sticla”, desi nu este foarte vechi. Un vin cu note de fructe de padure supra-coapte, un pic mai aspru, ascutit, cu o astringenta placuta.
- Pinot Noir - Villany 2005, 12,6% alc.: culoare foarte frumoasa, stralucitoare. Un nas impresionant, cald, matasos, catifelat. Arome complexe de fructe negre, piele si lemn de stejar, specifice pentru orice merlot de calitate.
- Cuvee Phoenix - Villany 2003, Weninger & Gere: un vin rosu produs prin asocierea a doua nume mari ale vitiviniculturii europene: Weninger (Austria) si Gere (Ungaria). Vin complex, structurat, de corpolenta peste medie, cu arome de fructe negre de padure si un usor rest de zahar care il face prietenos, dar care ii poate indeparta in acelasi timp pe consumatorii de vinuri seci.
- Cabernet Sauvignon - Villany 2004, Gere Attila: vin cu o culoare remarcabila, stralucitoare, cu nuante violet. Arome impresionante de zmeura, mure negre, stafide, care se intrepatrund cu tonurile de lemn, condimente si tabac, formand un complex aromatic. Corpul sau bogat lasa un postgust lung, cu tonuri dulci.
- Merengo - 2003, Egri Bikaver Superior, 14% alc.: Culoare rosu-rubiniu, cupaj traditional din zona Eger. Catifelat, un vin cu o exprimare mai arhaica, dar foarte agreabil pentru consum in acest an, cu un rest de zahar care il ajuta si il completeaza. Arome de lemn si fructe de padure.
- St. Andrea - 2006 Rose, Egri Cuvee, Eger, 14% alc.: Un vin rose cu o aroma puternica si note minerale, cu o usoara astringenta in postgust.
- Muscat Lunel - Aszuesszencia 1994, Tokaji: Vin dulce cum nu mai avem in Romania, cu nuante chihlimbarii inchise, cu arome intense, foarte complexe, o combinatie intre miere, flori de salcam si flori de trandafir.
- Orokke - St. Andrea 2006, Egri Cuvee, Eger: Mai degraba alchimie decat oenologie, Orokke este un cupaj de Chardonnay, Pinot blanc, Pinot gris, Olaszrizling, Harslevelu, Rajnai rizling si Viognier. Per total, o culoare frumoasa, de vin clasic. Iese in evidenta aroma Chardonnay-ului. De la prima inghititura are un debut extraordinar, aciditate ridicata, cu nuante minerale.
- Muscat Lunel - Aszu 1994, Tokaji, 11,5% alc.: Un vin dulce, cu o culoare de aur vechi, tonuri de miez de nuca fara coaja, miere de albine si flori de salcam.
La degustare a participat si un alt vin mare al Ungariei, un Pinot Noir St. Andrea din 2005, din regiunea Eger, insa esantionul a avut un defect de dop, asa incat nu a putut fi descris.

 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net