Un nou SIF numit „Proprietatea"

de Alexandru Moldovan in Dosare pe 7 Iunie 2005, 00:00

  • print
  • rss

Cu o ntarziere care a devenit deja obisnuinta pentru cabinetul Tariceanu, pachetul de legi privind despagubirea proprietarilor ale caror bunuri au fost nationalizate va intra in dezbaterea guvernului in sedinta de miercuri, urmănd sa fie supus apoi aprobarii parlamentului. Asa cum era de asteptat, repararea unei nedreptati care a durat mai mult de jumatate de secol nu multumeste pe toata lumea .
Trebuie mentionat ca executivul nu prea avea de ales. Fiind vorba de cateva miliarde de dolari, nu existau bani pentru despagubirea celor expropriati, iar restituirea n natura nu se poate realiza n fiecare caz. Prin urmare, fostii proprietari nu au de ales, dar nici nu este usor sa ntelegi mecanismele de piata si jocul pe Bursa la 70 sau 80 de ani.

Egalitatea de sanse
Am putea spune ca la cele cinci societati de investitii financiare aparute dupa 1990 (fostele Fonduri ale Proprietatii Private) se adauga nca unul. El se numeste Fondul „Proprietatea". Desigur, sunt diferente clare n constituirea si functionarea acestor organisme de plasament colectiv, asa cum exista si asemanari. Cuponarii, chiar daca termenul deranjeaza, depind de performantele fondului la care sunt arondati. In cazul Fondului „Proprietatea", Bursa va fi cea care va da valoarea titlului, deoarece aici intra deopotriva societati considerate performante si societati cu probleme. Statul a pus la bataie o parte din actiunile pe care le mai are n economia romaneasca. Dar daca un detinator de titluri de valoare ar fi convins ca primeste actiuni la BCR sau Petrom nu ar avea altceva de facut decat sa-si frece mainile de satisfactie, unul care ar primi actiuni la Metrorex sau la Nitrosere Fagaras ar putea sa-si ia adio de la bani. Ca sa se evite asemenea situatii, s-a constituit Fondul „Proprietatea", unde intra actiuni la peste 100 de societati comerciale, bune si rele, dar si creante ale statului n strainatate, pe care acesta are putine sanse de a le recupera.

Valoarea de piata
Proprietarii ale caror locuinte au fost nationalizate si care nu pot fi retrocedate n natura vor fi actionarii unui fond format din titluri BCR, CEC, Petrom, Electrica, Distrigaz, Romtelecom, Alro, dar si din actiuni ale societatilor din domeniul feroviar sau ale altor societati mai putin cunoscute la care statul detine pachete minoritare de actiuni. Cert este ca, peste tot pe unde va avea titluri, Fondul este minoritar. Societatea de administrare a Fondului, care va fi desemnata printr-o licitatie internationala, va fi oarecum captiva, neavand posibilitatea de a influenta deciziile uneia sau alteia dintre conducerile societatilor participante la constituirea Fondului. Capitalul initial al Fondului va fi, astfel, mpartit n actiuni care vor fi transmise gratuit catre posesorii titlurilor de despagubire sau, dupa caz, catre succesorii acestora, precum si catre persoanele despagubite prin decizii emise ulterior nfiintarii Fondului. Metoda de calcul prin care se va compensa valoarea despagubirii cu actiuni va fi pusa la punct de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor. Actiunile Fondului „Proprietatea" vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti, astfel ncat titularii sa poata vinde n orice moment. Pana la constituirea Fondului, institutiile implicate ale statului vor ncepe procedurile legale de derulare si ncheiere de oferte publice secundare de vanzare pentru pachetele de actiuni de minimum 5%, emise de aceste societati, precum si pentru admiterea acestora la tranzactionare la BVB. Odata ndeplinite conditiile tehnice, urmeaza jocul cererii si ofertei. Piata va da valoare titlurilor si, n functie de ea, fostii proprietari si vor recupera sau nu ceea ce le-a fost confiscat.

Lista societatilor participante la formarea Fondului
Transelectrica, Romgaz si Transgaz (cu căte 15% din actiuni), Petrom, Oil Terminal si Conpet (10% din actiuni), Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica Moldova, Electrica Oltenia, Electrica Dobrogea, Electrica Muntenia Nord, Electrica Muntenia Sud, Electrica Transilvania Sud, Electrica Banat, Electrica Transilvania Nord (căte 12% din actiuni), Hidroelectrica si Nuclearelectrica (căte 20% din actiuni), complexele energetice Turceni, Craiova si Rovinari (căte 15% din actiuni). Alte societati incluse pe lista sunt Casa de Economii si Consemnatiuni (cu 9,9% din actiuni), Loteria Romăna, Imprimeria Nationala, Compania Nationala CFR, CFR Calatori, CFR Marfa, Societatea de Administrare Active Feroviare „SAAF", Metrorex, CN Aeroportul International Bucuresti-Otopeni, SN Aeroportul International Bucuresti-Baneasa, SN Aeroportul International Constanta, SN Aeroportul International Timisoara-Traian Vuia, Tarom, Administratia Porturilor Maritime Constanta, Administratia Canalelor Navigabile Constanta, Administratia Porturilor Dunarii Maritime Galati, Administratia Porturilor Dunarii Fluviale Giurgiu si societatea comerciala S.F.T. - CFR (căte 20% din actiuni), precum si Banca Comerciala Romăna (4% din actiuni) si Romtelecom (30% din actiuni).
Pe lista se mai afla societatile Electroconstructia Elco Pitesti (cu 37,8% din actiuni), Grulen Cămpulung (98,2% din actiuni), Bemo Beius (70% din actiuni), Fabrica de Scule Răsnov (1,6% din actiuni), Mecon Brasov (10,9% din actiuni), Nitrosere Fagaras (79% din actiuni), Pensiunea Pastravarie Floarea Reginei - Edelweiss Hotel (79% din actiuni), Asigurarea Romăneasca - Asirom Bucuresti (6,3% din actiuni), Carom Asigurari Bucuresti (70% din actiuni), Centrofarm Bucuresti (17,3% din actiuni), Compania de Constructii Bucuresti (5,1% din actiuni), Dac Air Bucuresti (8% din actiuni), FECNE Bucuresti (12,1% din actiuni), Gerovital Cosmetics Bucuresti (9,7% din actiuni), Laromet Bucuresti (cu 6,5% din actiuni), Prestari Servicii Bucuresti (68,3% din actiuni), Primcom Bucuresti (78,9% din actiuni), Procas Bucuresti (70% din actiuni), Romatel Bucuresti (15,1% din actiuni), Romconsuc Bucuresti (35,4% din actiuni), Societatea de Strategie pentru Piata de Gros (100% din actiuni), Petrogaz Bucuresti (20% din actiuni), Telerom Proiect Bucuresti (42,7% din actiuni), Tricodava Bucuresti (30,6% din actiuni), World Trade Center Bucuresti (20% din actiuni), Turdapan Turda (39,9% din actiuni), Santierul Naval Constanta (2,6% din actiuni), Vitacom Sfăntu Gheorghe (46,9% din actiuni), Mechel Tărgoviste (4,7% din actiuni), Otelinox Tărgoviste (26,1% din actiuni), Alcom Galati (37,6% din actiuni), Frigocarne Iasi (30,4% din actiuni), Danu-biana Popesti Leordeni (9,8% din actiuni), Petrom Aviation Bucuresti (3% din actiuni), Studiourile MediaPro Buftea (12,3% din actiuni), A Con Baia Mare (37,3% din actiuni), Comar Baia Mare (39,5% din actiuni), Forsev Drobeta-Turnu-Severin (40,6% din actiuni), Severnav (38,8% din actiuni), Azomures (7,6% din actiuni), Carbid-Fox Tărnaveni (7,9% din actiuni), Cometex Piatra Neamt (15,9% din actiuni), Alro Slatina (18,1% din actiuni), Palace Sinaia (15,4% din actiuni), Petrotel Lukoil Ploiesti (2,5% din actiuni), Elcond Zalau (5,1% din actiuni), Miorita Satu Mare (42,6% din actiuni), Transilvania-Com (39,9% din actiuni), Cetatea Suceava (7,6% din actiuni), Alcom Timisoara (71,8% din actiuni), Bega Pam Timisoara (2,8% din actiuni), Remat Timisoara (15,6% din actiuni) si Alimentcom Tulcea (39,9% din actiuni). La acestea se adauga, in proportie de 100%, creanta detinuta de statul romăn la combinatul Krivoirog din Ucraina, precum si  creantele externe ale statului in relatia cu Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Republica Guineea, Republica Centrafricana, Congo, Nigeria, Republica Democrata Congo, Somalia, Tanzania, Republica Democrata Coreeana, Cuba si Republica Mongolia.

 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net