Presedintele companiei nu va fi Wolfgang Bernhardt, ci un ilustru necunoscut.
Saptamana trecuta a inceput un nou capitol in existenta companiei americane Chrysler, odata cu semnarea documentelor oficiale de transfer al celor 80 de procente din proprietatea Daimler in cea a fondului Cerberus. Momentul marcheaza si revenirea simbolica a marcii pe pamant american, reinstalarea siglei pe frontispiciu, fiind anuntat totodata si noul presedinte.
Poate ca brandul Chrysler nu inseamna atat de mult pentru industria mondiala de automobile pe cat de multa valva s-a facut anul acesta (ca si in urma cu 10 ani) pe seama vanzarii sale. In Europa masinile grupului nu au fost niciodata foarte cautate, ci au reprezentat, probabil, partea exotica a celor trei giganti din Detroit. Fie ca vorbim despre Chrysler, marca semi-premium, despre Jeep, inventatorul masinilor off-road „civile", sau despre Dodge, simbol al curselor Nascar, nu avem in fata o forta globala care poate influenta piata intr-un moment de cumpana, si cu atat mai putin pe cea din Europa. Cu toate acestea, cele trei marci ne sunt familiare, le stim „de cand ne stim" si au rolul lor in istoria automobilului. In urma cu 10 ani, Daimler Benz, o veritabila istorie a automobilului, a cumparat, pe bani grei, numarul trei american. A sperat ca-si va imbogati actionarii, insa lucrurile nu s-au potrivit cu socotelile managerilor. Masinile americane s-au intors astfel acasa, in patria in care s-au nascut si au facut propria istorie. Ca o coincidenta, sefii Cerberus au anuntat ca productia celui mai vandut model Chrysler in Europa, 300C, se va muta din Austria inapoi in SUA.

Urmatorii 100 de ani
Sarbatoare ar putea fi numele evenimentului petrecut saptamana trecuta in Auburn Hills, la cartierul general al Chrysler LLC, noua companie infiintata. Deasupra sediului impozant a fost instalata cu mare pompa vechea sigla a grupului, steaua cu cinci colturi (sigla marcii Chrysler), momentul a fost declarat „Prima zi", toti angajatii din birourile si uzinele aflate in toate colturile lumii au celebrat, iar oficialii au demarat noua campanie de marketing, intitulata „Urmatorii 100 de ani", cu sloganul „The New Chrysler: Get Ready for the Next Hundred Years". Totul suna ca intr-un film american, capabil sa aduca spectatori in valuri la cinema, dar este in acelasi timp o realitate. Chrysler nu este singura companie auto care mizeaza in primul rand pe sentimentul national, pe cumparatorii autohtoni, iar „rascumpararea" din mainile germanilor este un motiv suficient pentru a declansa fortele impresionante ale marketingului ame-
rican. Iar marcile Chrysler aveau nevoie, inainte de a cuceri lumea larga, sa se regaseasca in fata propriilor cetateni, cei care au fost vrajiti de japonezi si europeni.

Un presedinte american
Una dintre surprizele oferite de Cerberus in „Prima Zi" a fost despartirea de Wolfgang Bernhardt, cel pe care toata suflarea auto il si vedea presedinte al Chrysler. De fapt, refuzul de a-l numi in cea mai inalta pozitie completeaza (poate doar ca o noua coincidenta) „americanizarea" companiei. Surpriza nu a constat insa doar in absenta lui Bernhardt de pe lista board-ului, ci si in anuntarea numelui noului presedinte: Bob Nardelli. Aproape toata lumea (si ne referim la europeni, evident) s-a intrebat la fel: cine este Nardelli? Bob este un american sadea si a condus din pozitia de CEO compania Home Depot. Daca nici asta nu stiti ce este, va spunem ca reprezinta cea mai ma-re retea de magazine de gradinarit si materiale de constructii din SUA, un fel de Bricostore de peste Ocean. Germanului Bernhardt i s-a oferit, dupa perioada de consiliere, o functie onorifica, de presedinte non-executiv, pe care insa a refuzat-o cu demnitate. Iar Tom La Sorda, fostul CEO al Chrysler, si-a primit si el rasplata pentru loialitatea fata de marca, fiind uns ca vicepresedinte.

Sarbatoare pe credit
Focurile de artificii, spotul de lumina ce a trimis steaua cu cinci colturi catre cer si discursul inaltator al noului presedinte Nardelli („working together" „great american icon" si „Chrysler"s recovery" au fost cuvintele-cheie) au transmis un mesaj clar si necesar, insa dincolo de acesta raman in realitate cele aproape 20 de procente detinute de Daimler, care va avea oricand un cuvant greu de spus, precum si o datorie de 1,5 miliarde dolari, pe care compania o va avea de platit celui mai puternic actionar minoritar. Pentru ca, la semnarea documentelor, s-a incheiat un acord de finantare prin care Daimler crediteaza Chrysler cu 1,5 miliarde dolari, pentru 7 ani, cu drept de vanzare a datoriei dupa un an pe pietele financiare. Asta inseamna ca, din cei 1,35 de miliarde dolari pe care trebuia sa-i primeasca in schimbul actiunilor, Daimler nu vede deocamdata niciun ban, ba mai trebuie sa completeze din buzunar o mica diferenta. Cerberus a facut o superafacere cumparand Chrysler pe datorie, iar acum e si normal sa sarbatoreasca, in vreme ce Daimler a pierdut zeci de miliarde incercand fara succes sa vanda, timp de vreo zece ani, masini americane.