Unitățile publice, ținta unor atacuri cibernetice

Specialiștii avertizează că România ar putea fi ținta unor atacuri cibernetice

Tancurile şi soldaţii ar putea dispărea din războiul modern. Guvernele care vor să detabilizeze pot să plătească hackeri care opresc alimentarea unor oraşe întregi cu electricitate, apă sau gaz metan. Şi nu este deloc SF: exemplul cel mai cunoscut este cazul Ucrainei, unde aproape un sfert de milion de oameni au rămas fără lumină într-o secundă după un asemenea atac, rămas deocamdată cu autor necunoscut.

Fără lumină într-o secundă

Apar noi ţinte ale atacurilor cibernetice. Inclusiv furnizorii de apă, gaze si curent ar putea fi astfel de ținte, avertizează specialiștii, care dau exemplul Ucrainei. Acolo, aproape un sfert de milion de oameni au rămas fără lumină într-o secundă, după un asemenea atac, rămasdeocamdată cu autor necunoscut. Discuţiile au avut loc în cadrul unei conferinţe organizate la București de NATO şi Institutul Aspen, în care au fost dezbătute problemele de securitate din regiunea noastră. Specialiştii susţin că şi România este ţinta atacurilor cibernetice sponsorizate de alte state cu scopul de a fura informaţii secrete. Insă atacurile în mediul online ating şi domenii sensibile care ţin de siguranţa cetăţenilor.

Poți crea haos

Augustin Jianu, director general CERT-RO: „Următorul pas ar putea fi serviciile de utilitate publică. Nu trebuie să ataci un guvern sau armata, o fac cu scopul de a strânge infomaţii, dar pentru a crea haos tot ce trebuie să facă este să taie aprovizionarea cu apă sau cu electricitate”.Florin Cosmoiu, şeful CyberInt al SRI: „Recent, în acest an şi anul trecut, organizaţii criminale au atacat şi sistemul financiar, sistemul bancar din România”. La aceste tipuri noi de provocări din era internetului se adaugă ameninţările clasice. Printre ele, decizia Rusiei de a militariza zona Mării Negre prin amplasarea unor sisteme de rachete şi radare sofisticate.

„Investiţiile în echipamente militare care duc la crearea sistemelor de blocare a accesului zonal, cunocute şi sub numele de A2/AD, reprezintă îngrijorări serioase pentru NATO. Aceste sisteme sol-aer-apă pot duce la îngrădirea libertăţii de mişcare în apele şi spaţiul aerian internaţional”, avertizează Sorin Ducaru, asistent al secretarului general al NATO. La summitul de la Varşovia, NATO şi-a luat măsuri pentru a face faţă noilor provocări. România va avea pe teritoriul său o brigadă multinaţională care va fi gata de acţiune în primăvara anului viitor.