Potrivit unui studiu realizat de Consiliul Investitorilor Străini în colaborare cu Academia de Studii Economice, România şi Bulgaria au atras, în medie, cele mai puţine investiţii străine directe din regiune în perioada 2012-2015, după ce, între 2006 şi 2008, România, alături de Polonia, a atras cel mai mare volum de investiţii.
Performanţa slabă a indicatorilor de competitivitate se reflectă în reticenţa investitorilor străini faţă de România şi Bulgaria, care au atras cele mai puţine fluxuri de Investiţii Străine Directe (ISD) între 2012 şi 2015. Această evoluţie urmează perioada 2006-2008, în care Polonia şi România au atras cele mai multe fluxuri de ISD însă, spre deosebire de economia românească, cea poloneză a rămas atractivă investitorilor şi după criza financiară, cu o tendinţă de scădere mai puţin abruptă.
Stocurile de ISD ale României au crescut de aproximativ 12 ori în intervalul 1999-2015, cu o rată de creştere anuală compusă de 15,6%. Se observă faptul că Cehia, Polonia şi Ungaria au pornit de la valori ale stocului de ISD semnificativ mai mari decât România şi Bulgaria, unul dintre argumente fiind acela că privatizările s-au realizat într-un ritm mai accelerat în primele ţări, astfel, acestea au atras mai multe ISD. Dacă în 1995 doar 15% din firmele din sectorul industriei prelucrătoare româneşti erau privatizate şi 8% din cele bulgare, în Polonia, Ungaria şi Cehia procentul era de peste 60%, aspect ce a facilitat intrarea de investitori străini.
Deşi Bulgaria a atras cele mai puţine ISD până în 2015, România se află pe ultimul loc atunci când sunt comparate stocurile ISD pe locuitor. Valoarea investiţiilor străine directe atrase de România este de 3.130 de euro/locuitor, în timp ce volumul atras de bulgari este de 5.270 de euro/locuitor.
