Ai grijă ce-ți dorești… pentru că dorințele tale, deseori, se transformă în realitate! Numele meu este Gruia Cîmpean, am aproape 20 de ani și acesta este primul meu text descriptiv-argumentativ despre o mașină… Mi-am trăit copilăria și adolescența printre oameni care vorbeau despre Cai Putere, ESP, DSG, Newton metri și Km/h.
Tresar de fiecare dată când dau cu nasul de un miros specific lumii auto și știu exact unde să-l plasez în arhivele memoriei mele olfactive. Îmi sunt familiare sintagmele folosite în descifrarea emoțiilor atunci când testezi o mașină. Am citit destul de multă literatură de specialitate și am fost fan al emisiunilor auto de sâmbătă dimineață! Am avut numeroase modele și mi-am dorit ca, într-o zi, să le pot călca pe urme.
Așadar, iată-mă la prima încercare! Am profitat de oportunitatea oferită de cei de la Săptămâna Financiară și de curajul lor de a da această șansă unui puști pasionat. Mi-am propus să vin cu un stil propriu, customizat nivelului de așteptare al celor asemeni mie, oameni care vor să afle și altceva decât o înșiruire epică a datelor din fișa tehnică a mașinii.
Primii care au răspuns solicitării mele de a testa un model din parcul de presă au fost cei de la Škoda România! Aflând de intențiile mele și văzând cât sunt de crud (în sensul de necopt), m-au programat la un test cu un model… sport! În afară de curiozitatea, specifică unor oameni cu ștate vechi în industria auto românească, legată de modul în care voi face față acestei provocări, am apreciat faptul că mi-au dat pe mână o mașină ce poate intra lejer pe lista scurtă a oricărui spirit tânăr, amator de cai putere.
Mulți cai putere! 230 de cai putere!
Înainte de prima întâlnire… eram pradă vechilor prejudecăți, ce spuneau despre Škoda că „e fiabilă, dar cam puturoasă”…
Îndeosebi cei din generația bunicului meu spuneau că Škoda a fost o alternativă de compromis la tradiționala Dacie 1300 produsă la Mioveni… Fiecărei mașini din anii de dinainte de 89 i se lipea o etichetă ce, în timp, devenea verdict! Unii lăudau simplitatea Trabantului, tabla de tanc de la Lada, consumul mic al Fiatului, prestanța modelelor Moskwitch sau Volga, „fățoșenia” Wartburgurilor sau aptitudinile de mașină anti iarnă și anti gropi ale modelelor ARO…
În acele timpuri eticheta lipită mărcii din Cehoslovacia rămăsese aceeași: fiabilă, frumoasă, dar… puturoasă! Era ca un fel de stigmat pentru inginerii de la Mlada Boleslav, dar odată cu achiziția fabricii de către Grupul Volkswagen (în 1991), lucrurile aveau să se schimbe!
Întotdeauna am asociat afacerile Grupului VW cu strategiile de business din lumea… țigărilor! Tutun și arome aproape identice = costuri de fabricație egale, iar diferența de preț se face la nivel de notorietate a mărcii și la ambalaje!
La fel stau lucrurile și în Grupul Volkswagen, platforme și motorizări aproape identice, dar caroserii și echipări opționale diferite, funcție de publicul căruia te adresezi! Doar dacă arunci o privire peste portofoliul de mărci al Grupului VW, îți dai seama că ai de a face cu un adevărat colos auto mondial (Audi, Bentley, Bugatti, Lamborghini, Porsche, SEAT, Škoda și Volkswagen, plus divizia comercială, MAN, Scania, Neoplan și cea moto, reprezentată de Ducati)!
Cu un așa pedigree și cu o strategie de business care le-a permis să treacă peste scandalul „Diesel Gate”, grupul din care face parte și Škoda își vede pe mai departe de afaceri, consolidându-și poziția secundă în clasamentul mondial al producătorilor auto (după Toyota, dar înaintea lui General Motors și Ford)!
Pentru Škoda… din punctul meu de vedere, strategii germani au gândit un plan alternativ de „mașină populară” pentru noile piețe emergente deschise după căderea „Cortinei de Fier”. Potențialul acestor noi teritorii era, la începutul anilor 90, cum altfel, decât imens! După „Revoluția de Catifea” din Cehoslovacia (noiembrie-decembrie 1989), noul Guvern de la Praga căuta un partener puternic pentru a prelua industria auto locală. Un an mai târziu, în decembrie 1990, nemților de la VW le erau prezentate condițiile și facilitățile oferite pentru preluarea unei cote de participare de 30% din cadrul Uzinelor Škoda.
După 5 ani, Grupul VW ajunge să dețină 70 % din Uzinele Škoda! Este momentul când, treptat, de la Mlada Boleslav încetează să mai fie livrate modelele patentate pe vremea comuniștilor cehoslovaci (motorul pe spate și portbagajul în față)!
Au început cu Felicia, o interpretare în stil german a mai vechiului model Favorit. Piața locală era fericită să cumpere o mașină din categoria „best value”! La fel de bine a fost primit și în Polonia, Germania, Austria, Ungaria, România etc, ba chiar s-a produs un lot semnificativ de modele cu volanul pe partea dreaptă, pentru Marea Britanie! În 1998, odată cu modelul Felicia, Škoda a fost recompensată cu titlul de „Best Manufacturer”, acordat de prestigiosul institut J.D. Power! Au mai fost numeroase distincții acordate de cele mai importante titluri din presa auto europeană (Top Gear, What Car, Auto Motor und Sport etc.), confirmări ale succesului de piață pe care îl înregistra Škoda Felicia!
Urmarea? Aproape 1,5 milioane de modele Felicia vândute în 5 ani!
Începând cu 2001, Felicia a fost înlocuit cu un alt model ce avea să facă furori, Škoda Fabia! Noul Mileniu îi găsea pe cei de la Mlada Boleslav pregătiți să propună lumii întregi o gamă completă de autoturisme, construite pe platforme comune Grupului VW (Fabia – Polo – Ibiza, Octavia – Golf – Leon, Superb – Passat – A4)!
Cu toate aceste informații în minte, abia așteptam întâlnirea cu noua Škoda Octavia, versiunea VRS, de 230 CP!
O femeie frumoasă… trebuie admirată începând de la glezne, cel puțin așa m-a învățat tatăl meu. Drept urmare, nu-mi mai puteam dezlipi ochii de la jantele frumos desenate, ansamblul de frânare și anvelopele pe 19, cu talon scurt , cu care era echipată Octavia VRS!
Ba, chiar am încercat un teasing cu prietenii mei, trimițându-le acestora o fotografie de detaliu cu una dintre roți, blurând logo-ul Škoda, provocându-i să răspundă la următoarea întrebare:
„Ce model de serie este încălțat cu toate acestea?”
Trec peste răspunsurile amuzant-ironice ale unora (Logan Motorsport 2020, Oltcit Supercharged) și ajung la cele care s-au apropiat, cât de cât, de realitate (Audi S7, Mercedes CLS, BMW M3, Golf GTI)… Văzând lista răspunsurilor, îmi dau seama cât de măgulitor poate fi rezultatul acestui focus group, creat ad-hoc, pentru un constructor precum Škoda…
Pentru a-i evidenția și mai bine gradul ridicat de „vino-ncoace”, inginerii cehi au ales o culoare absolut neutră, un gri vintage, simplu și fără urmă de reflexii metalice!
Zici că au dat lacul direct peste chitul de grunduire… Cu toate astea, rezultatul este unul spectaculos, punându-i și mai bine în evidență detaliile de caroserie care te fac să știi că ai de a face cu o variantă sportivă: roțile pe jante de 19, frânele supradimensionate, oglinzile negre, eleronul sau evacuările eșapamentului bine încadrate sub spoiler!
Printr-o simplă selecție făcută pe touch screen-ul de pe consola centrală, poți alege în ce mod vrei să se comporte VRS-ul tău: Eco, Normal, Sport sau chiar poți să-ți customizezi propriul stil! În modul Eco, așa cum îi zice și denumirea, vei realiza statistici foarte bune la consum. Te mai ajută și sistemul Stop&Start…
Aproape la fel stau lucrurile și în modul Normal, cu un plus evident la accelerații…
Însă, abia când selectezi modul Sport, începi să dai de bănuit! Atunci e momentul când „oaia docilă se transformă în lup”! Sunt sigur că au fost mulți șoferi, pe care i-am depășit pe A3, care și-or fi spus în minte: WTF?
Dovada video a adus-o Hans-Joachim Stuck, fost pilot de Formula 1 și dublu campion în Cursa de 24 de Ore de la Le Mans, cel care a fost ales pentru testarea pe circuit a celei mai rapide
Škoda de serie din istorie! Un video relevant, mai jos: https://www.youtube.com/watch?v=T2d20L60C7c
Mă gândeam la situația ipotetică de a deveni proprietarul unui VRS 230, căruia să-i scot toate indiciile de pe caroserie (VRS, TSI), să-i pun niște jante negre de oțel pe 19, ca să-i camuflez sistemele de frânare și să aleg o vopsea de serie… Știu că e un gest de trufie, dar tare mult mi-ar plăcea să-i văd oftând pe cei care cheltuie aproape dublu pe germane sport premium! Și, cu această ocazie, să mă transform într-un fel de justițiar al șoselelor din România, contrazicând șablonul mentalului colectiv („Škoda e frumoasă, fiabilă, dar leneșă”)!
Modelul testat era prevăzut cu o cutie de viteze DSG, în 6 trepte, un „state of the art” al tehnologiei germane. Această cutie de viteze automatică, cu dublu ambreiaj, a fost dezvoltată împreună cu cei de la Borg Warner, un gigant modial în soluții constructive pentru transmisii! Deși grupul Borg Warner este deținut astăzi de americani, cele mai importante contracte comerciale le are semnate în Europa, Grupul VW fiind beneficiarul direct al sistemelor de transmisii „Dual Tronic”, proiectate și produse special pentru modelele Audi, VW, Seat, Škoda, cunoscute sub acronimul DSG (Direkt Schalt Getriebe, în germană sau Direct Shift Gearbox, în engleză). Mai bine de 4 milioane de autoturisme sunt echipate astăzi cu sistemele de transmisii DSG!
Din cele trei variante constructive, pe DRS 230 s-a montat varianta multidisc DQ250, cea cu 6+1 trepte de viteză și cu cuplu maxim de 350 Nm!
Mai multe despre DSG, aici: http://www.e-automobile.ro/categorie-transmisii/108-cutie-dsg-vw.html
Senzația de Racing Sport este amplificată și de modul în care sunt propuse scaunele și bancheta: bine profilate, versatile, cu un bun sprijin lateral și cu tetierele încorporate !
Și, ca și cum nu ar fi fost suficient, cehii au adus un sistem de amplificare a sunetului motorului, redat discret pe… sistemul audio din interiorul mașinii! Unii pot părea ofensați de acest truc, dar experiența percepției acestui sunet, amplificat în habitaclu, merită încercată!
Am lăsat la final detaliile referitoare la DCC (Dynamic Chassis Control), un sistem compus dintr-un diferențial blocabil și o servodirecție electromecanică cu raport variabil al demultiplicării! Alături de celelalte sisteme electronice de corecție a ținutei de drum în viraje, la viteze superioare, DCC-ul ajută mașina să stea ferm în curbe și să reducă efectul subvirator atunci când îi forțezi limitele! Doar cu această soluție inginerească se putea rezolva problema balansului în viraje! Să nu uităm că nu avem de a face cu vreun hot-hatch de clasă mică sau compactă, cu roțile dispuse aproape de colțurile caroseriei! Ci cu o mașină care deși este construită pe platforma unui Golf, având același ampatament, măsoară cu aproape 35 cm mai mult! Și iar îmi zboară gândul la versiunea combi… VRS 230!
În concluzie… aș spune că berlina Skoda Octavia VRS 230 CP 2.0 TSI DSG își merită fiecare bănuț! La cca 30.000, cu tot cu TVA, prețul recomandat de importator pentru vânzarea în reprezentanțele Skoda, nu prea poți să cumperi… atâția cai!
Dacă poți să-ți învingi prejudecățile și să iei în calcul varianta VRS, pentru propria nevoie de adrenalină, mixată corect cu un volum interior ce o recomandă și pentru activitățile cotidiene, atunci te vei pricopsi cu o mașină care îți poate oferi mai mult decât sperai! (și, mai ales, le voi auzi) cât mai des pe șoselele din România!
Unde mai pui și indicele scăzut de depreciere, fiabilitatea proverbială Skoda și o rețea de reparatori autorizați foarte bine pusă la punct!
Încerc să-mi imaginez cum ar arăta potențialul doritor de VRS… Sunt câteva întrebări, mai degrabă retorice, la care nu-mi pot răspunde decât urmărind vânzările din următorii ani:
- Ar putea fi tinerii angajați pe poziții de middle management în multinaționale?
- Ar putea fi cei trecuți de prima tinerețe, oameni așezați și cumpătați dar care își doresc și altceva de la o mașină decât un brand premium, ca o exprimare a propriului status financiar?
- Ar putea fi nostalgicii vremurilor de dinainte de 89, șoferi care vor să-și exprime spiritul tânăr într-o mașină gata să-i surprindă după atâția ani?
- Ar putea fi „beizadelele” industriașilor de azi, tineri care, din spirit de frondă, nu vor să se încadreze în „mainstream-ul” generației lor? La toate aceste întrebări doar timpul ne va putea răspunde!
Personal, sunt sigur că „Sportiva de Catifea” va intra pe lista scurtă a multor români!
La mine este deja!
Post Scriptum…
- marca cehească își are originile hăt, departe, tocmai prin 1895!
- acest amănunt o poziționează printre primele mărci auto, din punct de vedere al vechimii!
- la acea vreme numele companiei era Laurin & Klemen, după numele fondatorilor, doi ingineri cehi care reușeau în 1905 să pună pe picioare cel mai important producător auto din Imperiul Austro-Ungar!
- în 1925 firma Laurin & Klemen este achiziționată de grupul industrial Škoda Works, unul dintre cei mai mari producători de armament din Primul și al Doilea Război Mondial!
- denumirea provine de la inginerul ceh Emil Ritter von Škoda (19 November 1839 – 8 August 1900) unul dintre cei mai mari industriași ai Secolului XIX!
- după ce studiază ingineria la Universitățile din Praga și Karlsruhe, Emil Škoda se angajează, la 27 de ani, ca Inginer Șef la uzinele familiei nobilului german Ernst von Waldstein-Wartenberg, deschise lângă Plzen (Pielsen, cum era denumirea germană din timpul vechiului Regat al Bohemiei). Trei ani mai târziu, în 1869, achiziționează această fabrică și o dezvoltă treptat, până ajunge să o înglobeze într-un veritabil holding (în 1899 ia ființă Škoda Works, unul dintre cele mai mari grupuri industriale de la acea vreme, cu afaceri în construcția de căi ferate, producție de locomotive, avioane, vapoare și aparatură de război)!
- primele autoturisme Škoda au apărut la începutul anilor 20, ca urmare a unei cooperări cu cei de la Hispano-Suiza!
- după cel de-al Doilea Război Mondial uzinele Škoda sunt naționalizate și, pentru o scură perioadă de timp, au purtat numele lui… Vladimir Ilici Lenin!
- vânzările la export au suferit un dureros regres, motiv pentru care după 12 ani, în 1965, își vor recăpăta numele Škoda, chiar dacă acesta aparținea unui… burghez capitalist!
- alegerea parteneriatului cu Grupul VW s-a făcut în detrimentul celor de la Renault. Oferta acestora de relansare a mărcii cehești se baza doar pe producția unui model low-cost, pe platforma lui Twingo, lucru de neacceptat de Guvernul de la Praga!
- peste un milion de autoturisme Škoda au fost livrate în 2015 pe piețele de pe toate continentele, exceptând America de Nord!
- Škoda deține facilități proprii de producție și în China, India, Rusia și Slovacia, iar în Ucraina și Kazahstan este reprezentată în parteneriate de tip joint-venture!
Facts & Numbers…
