România mai are nevoie de 13 ani, în ritmul mediu de creștere economică din ultimii 15 ani, pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare necesar pentru a putea adopta euro (75% din media zonei euro)

0
242

Termenul s-ar putea scurta la nouă ani dacă economia ar crește cu 5% pe an în mod sustenabil, reiese din studiul „România și aderarea la zona Euro: întrebarea este, în ce condiții!”

„Dacă România și-ar păstra ritmul mediu de creștere înregistrat în perioada 2000 — 2015, atunci ar reuși să ajungă din urma media zonei euro (ZE) în 27 de ani, în vreme ce 75% din media ZE ar putea fi atinsă de țara noastră în 13 ani (diferențialul ratei de creștere anuale față de EZ fiind de 2,5 pp). Dacă România ar crește economic în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), atunci ar putea ajunge din urmă media ZE în 18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE l-ar putea atinge în 9 ani, adică în 2024 (diferențialul ratei de creștere anuale față de EZ fiind de 3,8 pp)”, reiese din studiul citat.

Trebuie să ajungem la 75% din media UE

Potrivit autorilor studiului, coordonat de Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR, aderarea la zona euro nu reclamă atingerea în prealabil a mediei PIB/capita din zona euro, ci ar fi suficientă atingerea unui nivel de circa 75% din media zonei euro și îndeplinirea altor condiții structurale. „Credem că România trebuie să țintească un PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare) de cel puțin 75% din media UE la data aderării. Țările baltice (care au aderat la euro cu acest indicator sub nivelul indicat în studiu — n. r.) nu sunt cazuri relevante, având în vedere dimensiunea lor și aranjamentele de consiliu monetar ce au predispus la o opțiune”, au spus realizatorii studiului.

Inflație mai ridicată

Potrivit acestora, în cazul în care România adoptă euro cu decalaj mare de dezvoltare, există riscul unei inflații apreciabil mai ridicate decât în zona euro, ceea ce ar conduce la dobânzi reale mai mici decât în restul zonei euro și la o tendință de apreciere în termeni reali a cursului de schimb, precum s-a întâmplat în Spania și Portugalia. „Și nu este clar dacă măsuri macroprudențiale ar fi suficient de eficace pentru a combate mișcările de capital nefavorabile”, se subliniază în studiu. Totodată, documentul reamintește faptul că aderarea României la zona euro (ZE) nu este opțională, ci este prevăzută în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană și în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE), dar momentul aderării trebuie să constituie o decizie făcută în mod rațional, având în vedere învățămintele ultimelor decenii și problemele majore cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE).

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ