Podul nou de la Ciurel ,cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din Capitală, a traversat Dâmboviţa

0
1738
pasaj-ciurel

Proiectul podului hobanat Ciurel are  235,2 lungime,  13,9 m lăţime, 69 m înălţime, 7 rampe si  3 benzi pe sens; constructorul , consorţiul Max Bogl – Astaldi – Euroconstruct 98 – Tehnologica Radion, a inceput lucrarile in iulie anul 2010, avand drept beneficiar Primăria Municipiului Bucureşti.  Costul intregului  proiect , inclusiv legătura cu A1 , se ridica la aproximativ 130 milioane de euro si astazi, este estimat ca termen de finalizare trimestrul al III-lea, 2017 (doar pentru pod)

Constructorii podului hobanat de la Ciurel au marcat un moment important luna aceasta pe şantier: au traversat râul Dâmboviţa. Ultimele grinzi, care fac legătura cu malul dinspre Grozăveşti, au fost montate. Lucrările ar putea fi încheiate în al treilea trimestru al acestui an.

Imaginile cu podul hobanat de la Ciurel, publicate recent pe forumul MetrouUşor, arată cum structura traversează Dâmboviţa.

„Începutul lunii a consemnat un moment important pe şantier”, a spus membrul forumului de infrastructură care a postat imaginile. Imaginile şi înregistrările video cu lucrările de pe acest şantier releva cum podul a ajuns pe malul stâng. Activitatea pe acest şantier a fost reluată încă din săptămâna 10-16 ianuarie, când România se afla sub zăpadă.

Proiectul Podului hobanat de la Ciurel, inclusiv drumul de legătură cu Autostrada Bucureşti-Piteşti (A1), are o valoare de circa 130 milioane de euro. Penetraţia Splai-Ciurel-A1 este cel mai scump proiect de infrastructură rutieră din Capitală.

Despre acest proiect se discută încă din anul 2008 – unul din subiectele fierbinţi ale campaniei electorale pentru Primăria Capitalei. Proiectul prevedea realizarea unei noi artere şi a unui nou pod peste râul Dâmboviţa în zona Ciurel, care să scoată traficul dinspre oraş pe Splaiul Independenţei către autostrada A1, ocolind astfel mult prea aglomeratul bulevard Iuliu Maniu, practic singura cale de ieşire din vestul Capitalei.

Proiectul a demarat în 2010, în ciuda neînţelegerilor dintre Primăria Capitalei, locuitorii de pe traseul ales şi diferitele asociaţii care reprezentau societatea civilă, care acuzau că noua arteră ar dăuna, de fapt, traficului din oraş, fiind o cale rapidă pentru maşinile de pe autostradă să ajungă spre centru.

 Conflictul locatarilor cu Primaria a dus la blocări succesive în instanţă, ba chiar şi la decizii în justiţie împotriva continuării lucrărilor, toate ducând la prelungirea termenelor şi întârzierea proiectului, astfel încât nici astăzi nu se ştie exact când ar putea fi terminat în întregime.

În cele din urmă, singura componentă concretă a proiectului a rămas Podul hobanat de la Ciurel peste râul Dâmboviţa, precizeaza documentaria.ro.

În ceea ce priveşte drumul expres, acesta va porni de la intersecţia Şoseaua Virtuţii cu Splaiul Independenţei, va merge pe lângă Lacul Morii până la intersecţia cu bulevardul Uverturii, după care va trece pe lângă staţia de tratare a apei Roşu-Militari şi va ieşi din Bucureşti prin comuna Chiajna. Va traversa Centura Capitalei, va trece prin Comuna Dragomireşti-Vale şi va ieşi în A1, la km 13, Pod Ciorogârla.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ