Pachetul anti-saracie in viziunea premierului Ciolos

1
4014

Ați auzit de “Pachetul anti-sărăcie”? Oare câți bani s-au plătit pe poza asta, care îți pune neuronii pe bigudiuri?

Schema Maradona

Anyway, premierul Cioloș a postat un grafic desprinsă parcă din basmele pentru copii, cu rata de ocupare care decolează, practic, mai ceva ca în manifestele politice ale guvernului Ponta (primul care îmi vine în minte):

Rata de ocupare Ciolos

Poza face parte din avangarda de propagandă aferentă “Pachetului național anti-sărăcie”, care se anunță a fi o colecție de subvenții cu bani europeni  – dar cu resurse românești! – pentru diverse categorii sociale. Poza nu este însă doar o promisiune de adormit românii, ci și o dovadă de manipulare, deoarece anul de bază este 2010. Dacă mergem un pic mai în spate în istorie, vedem că în anul 2010 rata ocupării a cunoscut un punct de minim, datorită crizei economice, astfel încât revenirea ei ulterioară se datorează, logic, mai degrabă trecerii la altă fază a ciclului economic decât subvențiilor publice.

De fapt, după cum arată cifrele, cele aproape 2 miliarde de euro cheltuite în “formare” nu se văd în evoluția ratei de ocupare. Ținând cont și de evoluția ciclului economic, putem constata de fapt deplinul efect “zero” al POSDRU asupra angajabilității forței de muncă: cu excepția segmentului 55-64 ani, toate celelalte segmente de vârstă ale populației sunt, la finalul POSDRU, mai puțin ocupate decât erau la începutul acestuia.

Rata de ocupare 1

Dacă privim rata șomajului, constatarea este similară: vreo 650 000 de persoane, și în anul 2007 și în 2015!

Și atunci cum salvează guvernul situația? Din pix. În fața minților naive vine și spune că, ei bine, în absența fondurilor europene și a intervențiilor sale magnifice, rata șomajului ar fi fost cu aproape 50% mai mare, adică 10%!

Rata somajului

Această aserțiune făcută pe principiul “Dacă bunica avea roți atunci se numea tramvai” este atât de ridicolă încât nici nu merită comentată. Ce merită amintit, în schimb, este gradul comic de absorbție din POSDRU cauzat deincompetența funcționarilor publici, corupția cronică și, pe cale de consecință, refuzul UE de a rambursa banii cheltuiți aiurea. POSDRU trebuia să școlească un număr de 1,65 milioane români. Dacă banii ar fi fost cheltuiți cu vreun folos, atunci ar fi trebuit să zărim și alte rezultate decât îmbogățirea nemăsurată a baronilor POSDRU.

Un calcul extrem de simplu ne scutește de orice alte considerații. POSDRU a avut bugetat 3,7 miliarde de euro, cu care trebuia să școlească 1,65 milioane persoane. Practic trebuiau investiți 2200 euro/persoană. Nu vă supărați, cu acești bani fiecare cetățean putea să facă o facultate, nu doar niște amărâte de cursuri de recalificare.

Citeste mai mult pe Logica Economica

1 COMMENT

  1. Dar cu crearea de lociri de munca cum ramane ?
    Degeaba cursam oameni daca nu avem un loc de munca pe care sa il oferim sau sa-gaseasca, dupa aceea.
    “Dacă privim rata șomajului, constatarea este similară: vreo 650 000 de persoane, și în anul 2007 și în 2015!”,
    intradevar o fraza falsa . Pe cei care nu mai primesc ajutor de somaj unde-i incadram ? In Craiova sunt vreo 80000 de persoane adulte fara serviciu .

Leave a Reply to Nicu Cancel reply

Please enter your comment!
Please enter your name here