La 1 decembrie 1918, Regatul României se unea cu Transilvania. Toate cele trei provincii istorice deveneau, în sfârşit, o singură ţară. La 98 de ani de atunci însă, nu există încă nici o şosea de mare viteză care să unească vreuna dintre ele. Şi nu va avea nici peste 2 ani, când vom sărbători 100 de ani de la naşterea României Mari.
La 98 de ani de la Marea Unire din 1918, România nu are încă o şosea de mare viteză care să lege cele trei provincii istorice, Muntenia, Transilvania şi Moldova. Nu are nici măcar una care să lege măcar două dintre ele. La 98 de ani de la Marea Unire, în România nu există nici măcar un drum cu două benzi pe sens care să lege cele trei provincii dat fiind şi că în perioada comunistă, statul a favorizat extinderea reţelei feroviare în detrimentul celei rutiere. Şi, potrivit termenelor asumate de guvernanţi, nici în 2018, la 100 de ani de la naşterea României Mari, nu se va fi finalizat vreo autostradă.
După mai mulţi ani, Guvernul României a finalizat, în 2016, ceea ce se numeşte masterplanul general de transport, în care a cuprins toate proiectele de infrastructură pe transporturi care vor fi dezvoltate în următorii ani. Punctul de interes maxim este, evident, construcţia de autostrăzi. În document se vorbeşte, în sfârşit, şi despre propuneri pentru construcţia de autostrăzi care să lege cele trei provincii istorice. Să le luăm pe rând
Piteşti-Sibiu
Tronsonul dintre Piteşti şi Sibiu este singurul care, la începutul acestui an, nu era cuprins în nici un fel de procedură, din tot vechiul coridor IV, care leagă capitala României de Occident. Este cea mai aşteptată aurostradă din România, inclusiv de către Automobile Dacia, cel mai mare exportator din ţară, pentru care şoseaua de mare viteză dintre Muntenia şi Transilvania este vitală pentru a asigura un transport mai rapid al autoturismelor asamblate în fabrica de lângă Piteşti către pieţele occidentale. Dat fiind că tronsonul este cel mai dificil de realizat, pentru că traversează munţii, a fost lăsat ultimul.
Lucrurile par a progresa. Autostrada, care are o lungime de 116 km şi un cost de construcţie de 1,67 miliarde de euro, fără TVA, potrivit masterplanului, a fost împărţită în cinci tronsoane, şi, după ce au fost făcute mare parte din studiile geologice, a fost stabilit şi traseul. Denumit autostrada “Transcarpaţi”, este cel mai avansat proiect de şosea rapidă care să lege două provincii istorice ale României, iar actulul ministru al Transporturilor vorbea despre el care “prioritatea zero”. Autorităţile ar dori să scoată la licitaţie construcţia a două dintre cele trei cinci tronsoane, cele de la capete, dinspre Piteşti şi dinspre Sibiu, adică cele mai uşor de realizat, în luna martie a anului viitor. “Intenţia noastră este să şi licităm capetele, ca să înceapă. Că un lucru odată început, e mai greu de oprit. (…) Un lucru odată început, eu zic că nu mai poate fi oprit” a declarat acum câteva zile ministrul Transporturilor, Sorin Buşe.
Vestea bună este că aceste tronsoane, care vor fi terminate mai întâi, vor putea fi deschise traficului, pentru că au la capete noduri de descărcare a traficului în instrastructura rutieră existentă.
Termenul estimat pentru finalizarea autostrăzii este 2021, în cel mai optimist caz, iar finanîarea va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile.
Comarnic-Braşov
Autostrada care să lege Muntenia de Transilvania prin Valea Prahovei pare un etern proiect. Până acum, au fost trei tentative eşuate de a se construi această autostradă, în 2005, 2010 şi 2015. Iniţial, cum România nu avea bani, ar fi intenţionat să construiască cei 60 km dintre Comarnic şi Braşov în regim de concesiune, adică pe banii constructorului, care urma să o administreze ulterior timp de 30 ani, urmând să îşi recupereze investiţia, plus profit, din taxa pe autostradă la care să se adauge bani de la bugetul de stat, aşa-numitele plăţi de disponibilitate. Rând pe rând, contractele de concesiune au picat, pentru că statul şi constructorii străini selectaţi nu s-au înţeles la preţ, sau băncile nu au finanţat proiectul. Ultimul eşec: vara acestui an, când Compania de Drumuri a anunţat că a suspendat procedurile de atribuire a contractului de concesiune către consorţiul Vinci (Franţa)-Strabag (Austria)-Aktor (Grecia). Costul total de construcţie ar fi fost de 1,8 miliarde de euro, dat costul total, cu întreţinerea inclusă, pentru cei 30 de ani, urma să se ridice la 8,45 miliarde de euro.
Autorităţile nu au abandonat proiectul, dar lucrurile sunt luate de la capăt. Autostrada, împărţită şi ea în cinci loturi, este la nivelul actualizării studiului de fezabilitate. În masterplan, autostrada este trecură cu un cost de construcţie de aproape un miliard de euro, fără TVA, dar autorităţile nu şi-au mai asumat, oficial, un termen de finalizare.
Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni
Deşi nu este un proiect la fel de vechi ca cele două aurostrăzi de mai sus, ideea construcţiei unei autostrăzi care să lege Moldova de Ardeal a apărut la finalul anilor 2000. În 2012, Ministerul Transporturilor a publicat indicatorii tehnico economici pentru proiectul autostrăzii Tîrgu Mureş-Iaşi. Autostrada, care urma să lege cele două oraşe traversând Carpaţii Orientali prin Ditrău şi Târgu Neamţ, urma să aibă aproape 290 km lungime.
Autostrada avea un cost estimat de circa 9 miliarde de euro, finanţarea construcţiei urmând a fi făcută în patru ani. Urma să fie, de departe, cea mai scumpă aurostradă din România. Finanţarea urma să fie făcută de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit proiectului de atunci.
Ulterior, calculele au fost refăcute, iar toată autrostrada ar urma să coste, până la Ungheni, la graniţa cu Republica Moldova, 4,07 miliarde de euro, pentru 310 km, potrivit masterplanului de transport
Vestea bună este că proiectul a fost deblocat. Suspendat anul trecut, contractul pentru atribuirea studiului de fezabilitate pentru tronsonul dintre Târgu Mureş şi Ditrău, a fost scos din nou la licitaţie. Nu există încă un termen asumat pentru finalizarea construcţiei acestei autostrăzi.
Ploieşti-Buzău-Bacău
Deşi este teoretic cel mai uşor de construit, pentru că nu trebuie să traverseze niciun lanţ muntos se pare că nu va exista prea curând o autostradă între Muntenia şi Moldova. Denumită iniţial A7, autostrada a fost, ca idee, pe masa autorităţilor, dar, ulterior, în masterplan această autostradă a rămas la nivel de drum expres. În luna octombrie, Compania de Drumuri a transmis spre validare Agenției Naționale pentru Achiziții Publice documentațiile de atribuire pentru demararea licitaţiilor privind realizarea studiului de fezabilitate pentru drumul de mare viteză ce va lega Ploieștiul de Bacău. Nu există încă termene asumate pentru finalizarea acestui drum.
În masperplan, la secţiunea de drumuri expres, apare tronsonul Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Suceava-Siret, care ar avea, în total, un cost de construcţie de 1,84 miliarde de euro, fără TVA.
