Bucureștiul generează cele mai mari profituri din România, rezultă dintr-un studiu Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor și se10rviciilor de management al riscului comercial.
Profitul generat de companiile bucureştene, cel mai important din toată ţara, a înregistrat o creştere de 4 miliarde lei în anul 2016 (34 de miliarde lei profit) faţă de anul precedent (profit de 30 miliarde lei).
Urmează judeţul Ilfov, cu 6,1 miliarde lei profit în anul 2016, Timiş (profit de 4,8 miliarde lei), Cluj (4,3 miliarde lei), Sibiu (3,6 miliarde lei), Prahova (3,1 miliarde lei), Braşov (3 miliarde lei), Constanţa şi Argeş (cu 2,9 miliarde lei), Mureş (2,6 miliarde lei) şi Iaşi (1,9 miliarde lei).
Chiar dacă s-au înregistrat scăderi importante atunci când vorbim despre cifra de afaceri generată (422 miliarde lei în anul 2016, faţă de 432 miliarde lei în anul 2015), Municipiul Bucureşti conduce, de la distanţă, şi clasamentul după cifra de afaceri.
Pe judeţe, cele mai importante cifre de afaceri sunt generate de Ilfov (80 de miliarde lei în anul 2016, în creştere cu 12 miliarde lei faţă de anul precedent, când cifra de afaceri era de 78 miliarde lei), Timiş (53 miliarde lei), Argeş (51 miliarde lei), Cluj (46,3 miliarde lei), Braşov (42,6 miliarde lei), Constanţa (41,4 miliarde lei), Prahova (39,1 miliarde lei), Arad (28,1 miliarde lei), Mureş (27,3 miliarde lei) şi Sibiu (27 miliarde lei). De altfel, judeţul Sibiu este nou intrat în Top 10, luând locul judeţului Bihor, care iese din grupul fruntaş.
Companiile din Bucureşti au şi cei mai mulţi angajaţi, chiar dacă numărul lor este în scădere (1,028 milioane în 2016 faţă de 1,056 milioane în 2015). În ţară, cei mai mulţi angajaţi erau, la finalul anului 2016, în companiile înregistrate în judeţul Timiş (187.000), Cluj (174.000), Ilfov (160.000), Braşov (149.000), Prahova (138.000), Constanţa şi Argeş (132.000), Bihor (120.000), Sibiu (110.000) şi Iaşi cu 98.000 de mii salariaţi.
În realizarea acestui studiu, Creditinfo România a luat în calcul toate companiile existente în România, cu câteva excepţii: persoanele fizice autorizate (PFA), Întreprinderile Familiale (IF) şi cele Individuale (II), care nu raportează indicatorii financiari sub forma bilanţurilor contabile; companiile din domeniul instituţiilor financiare bancare, non-bancare şi al asigurărilor; companiile de orice fel care nu au înregistrat activitate financiară (nu au înregistrat profit sau pierdere şi au 0 angajaţi); Companiile care, din diverse motive, nu au depus situaţiile financiare.
