9 zile de la conciliere la intransigenta

0
983
foto credit: Alex Brandon/AP
foto credit: Alex Brandon/AP
Statele Unite ale Americii este Merdianul Zero al economiei si politicii internationale, Presdintele SUA fiind considerat cel mai puternic om din lume. In contextul actual social, pe 8 noiembrie americanii l-au ales pe Donald Trump pentru a conduce la salvarea „maretiei americane” si pentru a implementa o politica de prioritizare a interesului national. Donald Trump, aflat in primele sale luni de mandat, a inceput sambata, 20 mai, circuitul de 9 zile al primelor sale vizite internationale de la investirea in functia de Presedinte al Statelor Unite.
„Interesele comune” pe primul loc, America pe locul doi
 credit: AP
credit: AP
Sambata 20 mai aeronava Air Force One face prima oprire din circuitul de 9 zile, Donald Trump fiind intampinat la Riyadh de Regele Salman al Arabiei Saudite in contextul primei sale vizite prezidentiale internationale. Potrivit Arabian Business, atmosfera din capitala saudita „semana cu cea a unei nunti traditionale arabesti, cu randuri de limuzine, sabii si dansuri traditionale, muzica, bufeturi grandioase si covor rosu; pe deasupra, Presedintele a primit o medalie de aur, King Abdulaziz al Saud Collar, cea mai inalta decoratie civila nationala”.
In ciuda discursurilor din campanie si a politicii sale de prioritizare a necesitatilor nationale, odata ajuns in Arabia Saudita, cea mai intoleranta tara musulmana, pe care a criticat-o dur la momentul respectiv, Donald Trump si-a schimbat complet discursul. Ca Presedinte al SUA si reprezentant al poporului american, dar si ca puternic sustinator al eradicarii „extremismului islamic”, discursul sau in fata liderilor din Golf nu putea sa fie lipsit de analiza factorului social precum si a (ne)respectarii drepturilor omului. Totusi, pozitia lui a fost una extrem de temperata fata de asteptari si inclusiv fata de propia-i pozitie precendenta, aceasta spunand: „Nu suntem aici pentru a da lectii, nu suntem aici pentru a le spune altor oameni cum sa traiasca, ce sa faca, cine sa fie sau care sa le fie credinta. Suntem aici pentru a oferi un parteneriat bazat pe interese si valori comune, pentru a fauri un viitor mai bun pentru noi toti”.
Un subiect care insa nu a fost deloc discutat a fost initiativa legislativa de a interzice accesul pe teritorul SUA a cetatenilor a sapte tari musulmane, liderii sauditi si americani focusandu-se mai mult pe satisfacerea unor „interese comune”.
Duminica Trump semna cu liderii sauditi una din cele mai mari afaceri cu armament din istorie in valoare de 110 miliarde de dolari.
Tot el a declarat: „Am semant acorduri istorice cu Regatul Arabiei Saudite care va investi aproximativ 400 miliarde de dolari si va crea mii de locuri de munca in cele doua tari”.
Fondul de Investitii Publice al Arabiei Saudite a anuntat in timpul vizitei prezidentiale a lui Trump investitia de 20 de miliarde de dolari in Blackstone, gigantul al carui CEO, Stephen Schwarzman, este relationat cu Trump si cu ginerele sau Jared Kushner.
Tot in timpul vizitei de 2 zile, Jim Young Kim, presedintele Bancii Mondiale anunta ca Emiratele Arabe si Arabia Saudita vor dona impreuna 100 milioane de dolari fondului dedicat femeilor antreprenor, fond al carui proiect ii apartine Ivankei Trump.
Data fiind noua prietenie legata la Riyadh si protectia neconditionata acordata Israelului, speculand conflictul dintre suniti si siiti si avand in vedere renegocierea acordului cu Iranul, in ciuda rezultatului electoral din Iran pro-american, Donald Trump declara: „De decenii Iranul a alimentat scantaile de conflict si terorism. Este un guvern care vorbeste deschis despre crime in masa, care promite distrugerea Israelului, moarte Americii si distrugerea multor lideri si natiuni ce se afla in aceasta incapere”.
Roula Khalaf scrie pentru Financial Times ca sauditii l-au cucerit pe Trump prin „flatare, afaceri si prin a-i arata ca il pretuiesc mai mult decat pe predecesorul sau, Barack Obama”. „Suspectez ca parte din discutia de la Riyadh a atins si frustrarea comuna privitoare la fostul Presedinte american pe care sauditii l-au acuzat de a fi intrat in gratiile Iranului si de a inclina balanta puterii din regiune in favoarea Teheranului”.
Donald Trump vine la pachet cu Israelul. Posibil parteneriat istoric israeliano-sunit. „Solutia unui singur stat”
Mandel Ngan/ AFP
Mandel Ngan/ AFP
Luni, 22 mai, Donald Trump a ajuns pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv unde a fost intampinat de Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu. La coborarea din aeronava prezidentiala, primele cuvinte rostite de Donald Trump au fost „Multumesc si Shalom! Am venit pe acest pamant stravechi si sacru ca sa reafirm legatura indestructibila dintre SUA si Israel” .
credit: AFP
credit: AFP

Presedintele SUA a mers apoi pentru a vizita resedinta Presedintelui israelian, Reuven Rivlin, urmand ca apoi sa viziteze la Ierusalim Biserica Sfantului Mormant si Zidul Plangerii.  Ajuns in Orasul Vechi, Donald Trump este primul presedinte american care a vizitat Zidul Plangerii, acesta refuzand sa fie insotit de vreun oficial guvernamental.

In jurul orei locale 20:00 a avut loc o conferinta de presa comuna la resedinta Netanyahu  unde Donald Trump a reafirmat stransa legatura dintre cele doua state spunand ca „SUA si Israel sunt mai mult decat prieteni, sunt aliati de nadaje”. In weekendul precedent sosirii sale in Tel Aviv, Donald Trump si-a schimbat radical pozitia vizavi de Iran, lucru care a fost bine intampinat de Israel. Presedintele SUA a numit Israelul „pamant al minunilor”.
Se vorbeste despre o posibila viitoare alianta de pace intre statele sunite din Golf si Israel impotriva Iranului. In privinta pacii au mai fost facuti pasi in 2002 prin Initiativa Araba pentru Pace a Ligii Statelor Arabe care propunea normalizarea relatiilor lumii arabe cu Israelul cu conditia rezolvarii conflictului palestinian. Totusi, declaratiile si actiunile politice recente arata ca aceasta conditie nu mai este una sine qua non si ca probabil Donald Trump a fost un mediator intre liderii din Golf care pentru o alianta impotriva Iranului au „cedat” Palestina si Israel care dorea oricum „solutia unui singur stat”. Astfel ca in ciuda faptului ca in urma cu doar cateva saptamani Donald Trump nu vedea nicidecum imposibila rezolvarea conflictului israeliano-palestinian, odata ajuns in Israel a numit pacea din Orientul Mijlociu ca fiind „cel mai dificil acord”. El a declarat marti la Ierusalim ca „manifestand determinare, dorinta de compromis si convingerea ca pacea este posibila, israelienii si palestinienii pot ajunge la un acord.”
Marti, 23 mai, Donald Trump ajunge in Cisiordania ocupata la Betleem unde este asteptat de Presedintele palestinian, Mahmoud Abbas. Declartiile lui Trump au fost intr-o nota generala, spunand ca „sunt increzator ca America poate ajuta Israelul si Palestina sa ajunga la pace si sa aduca noi sperante in regiune si pentru oameni”, nesepecificand insa cum sau cand vor fi reluate negocierile in acest sens, in timp ce Abbas a spus ca „palestinienii sunt angajati intr-o colaborare cu Trump in vederea pacii istorice intre noi si Israel”, dar a adaugat ca „problema principala o reprezinta ocupatia”.
Potrivit AlJazeera, ziua de marti, 23 mai, a marcat cea de-a 37-a zi de greva a foamei in masa a detinutilor palestinieni din inchisorile israeliene.
Dupa discutiile purtate cu Abbas, Donald Trump s-a intors in Israel si a mers la Ierusalim la muzeul Holocaustului, Yad Vashem unde dupa ceremonia memoriala a tinut un discurs in memoria victimelor Holocaustului. „Holocaustul a fost cea mai ingrozitoare crima impotriva lui Dumnezeu si a copiilor Sai si este datoria noastra solemna sa ne amintim, sa plangem si sa onoram fiecare viata care a fost crud rapita”.
Zidul dintre Papalitate si Presedintele SUA
Marti seara Donald Trump a ajuns la Vatican, iar miercuri dimineata a fost intampinat de catre Papa Francisc intr-o asa numita „intalnire formala standard” in ciuda precedentelor neintelgeri dintre cei doi pe tema politicii pentru refugiati, imigranti si schimbare climatica.
Papa Francisc a declarat in timpul campaniei prezidentiale americane ca „o persoana care se gandeste numai la a construi ziduri, oriunde ar fi ele, si nu la a construi poduri, nu este crestin”, Suveranul Pontif fiind un cunoscut avocat al refugiatilor si imigrantilor. Trump a catalogat la vremea respectiva aceste comentarii ca fiind „dezonorante”.
Intalnirea de miercuri dimineata a fost catalogata ca fiind stanjenitor de formala si extrem de scurta durand aproximativ 30 de minute. Conform Associated Press, Presedintele Donald Trump si Papa Francisc au facut un schimb de cadouri în urma audientiei private.
Donald Trump s-a întâlnit ulterior si cu presedintele si seful guvernului italian la Palatul Quirinale inainte de a pleca spre Bruxelles.
Secretarul de Stat american, Rex Tillerson a declarat ca Pietro Parolin, Cardinalul Sectrar de Stat al Vaticanului l-a indemnat pe Donald Trump in cadrul unei intalniri private sa ramana parte a Acordului de la Paris privind clima.
Desi din partea Papei a avut parte de o primire formala, la sosirea sa in Vatican, activistii pentru mediu au organizat proteste relativ mici, dar au proiectat pe Basilica Sf. Petru cuvintele „Planeta Pamant pe primul loc”.
Cat de invechit si cat de innoit?
credit: Reuters
credit: Reuters
Avionul prezidential a ajuns miercuri dupa orele pranzului la Bruxelles, acolo unde Donald Trump s-a intalnit cu Regele Phillipe al Belgiei si cu Prim-ministrul belgian, Charles Michel convenind cu acestia sa coopereze in „diferite probleme”, mai cu seama in lupta impotriva terorismului dat fiind atacul terorist din Manchester avut loc in urma cu doar doua zile, atac revenidcat de Statul Islamic.
Potrivit CNBC, problemele agendei urmau sa fie lupta impotriva terorismului, securitate, acordul de la Paris privind clima si acordul comercial demarat de catre Administratia Obama. In privinta Acordului de la Paris privind clima, Secretarul de Stat, Rex Tillerson a declarat ca „Presedintele SUA nu a luat o decizie finala in acest sens” in ciuda presiunilor Vaticanului.
In cursul zilei de joi a avut loc la sediul central NATO intalnirea Presedintelui american cu responsabilii europeni si cu aliatii NATO. Intalnirea s-a desfasurat in conextul in care in timpul campaniei prezintentiale, Donald Trump a numit alianta „invechita” spunand ca ea a fost initial creata pentru a oferi protectie Europei de Vest impotriva unei posibile amenintari comuniste, aceasta amenintare ne mai fiind de actualitate. Totusi, in urma intalnirii de la Casa Alba din aprilie cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Donald Trump nu a mai catalogat alianta ca fiind „invechita”, ci a vorbit despre mentinerea coalitiei in jurul unei amenintari distincte, terorismul.
Aflat la sediul central NATO, Donald Trump a facut un apel catre liderii tarilor membre pentru a isi plati contributiile. Potrivit raportului anual NATO pe 2016, doar cinci tari au alocat 2% pentru aparare: SUA, Marea Britanie, Grecia, Polonia si Estonia, restul celor 23 de state fiind trecute pe lista datornicilor. Donald Trump a declarat: „Nu este corect fata de cetatenii si contribuabilii americani si multe din aceste tari datoreaza sume mari de bani din anii precedenti din neplata acestor contributii”.
Privind doua din punctele agendei, Donald Tusk, Presedintele Consiliului European a declarat in urma intalnirii sale cu Presedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker si cu Donald Trump ca „anumite chestiuni precum clima si comertul raman deschise”. Juncker a anuntat un consens cu Presdintele american privind comertul, consens conform caruia „trebuie sa existe competitie libera, dar corecta”.
Donald Trump nu a facut nicio referire la articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic care stipuleaza ca „Partile convin ca un atac armat impotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor”.
Tot joi a avut loc la Ambasada SUA de la Bruxelles intalnirea Presedintelui american cu noul Presedinte francez, Emmanuel Macron.
SUA a fost si ea mustrata la randul sau de catre Marea Britanie pentru lipsa de discretie a oficialilor americani in privinta anchetei atentatului terorist din Manchester. Trump a anuntat in acest sens deschiderea unei anchete. Totusi, relatia de parteneriat dintre SUA si UK ramane una puternica, cel putin la nivel de politici publice.
6-1
credit: Reuters
credit: Reuters
Vineri, 26 mai, a avut loc in Taormina, Sicilia, Summitul G7 unde liderii celor mai puternice sapte economii s-au intalnit pentru a discuta probleme de actualitate, precum si afectiuni cronice ale lumii: securitate, terorism, globalizare, Coreea de Nord, schimbari climatice. Inalnirea celor sapte sefi de state din localitatea Taormina a fost precedata de o alta inalnire G7 din aprilie la care statele au fost reprezentate de catre Ministrii de Externe.
Este al treilea an in care intalnirea celor mai puternice economii mondiale are loc sub numele G7, Summitul fiind numit anterior eliminarii Rusiei G8. Asupra Rusiei au fost instituite si sanctiuni de natura financiara, oficilaii rusi sperand ca Adimistratia Trump sa renunte la aceste sanctiuni, lucru care nu s-a intamplat pana acum.
Ziua de vineri a fost dominata de discutii privind terorismul si securitatea, dat fiind recentul atac terorist din Anglia. Liderii celor sapte tari au semnat o declaratie de combatere a terorismului al carei text a fost prezent in mana Theresei May la momentul fotografiilor. Theresa May s-a intors vineri in Anglia, dar nu inainte de a declara :”Cred ca este important sa demonstram aceasta hotarare a tuturor tarilor pentru combaterea terorii si in vederea protejarii cetatenilor nostri. Este un mesaj semnificativ de prietenie, de apropiere si solidaritate fata de Marea Britanie, dupa tot ceea ce s-a întamplat zilele trecute la Manchester”.
Sambata au fost prezenti la Summit si liderii a cinci tari africane, Tunisia, Niger, Nigeria, Kenya si Etiopia pentru a discuta situatia din Africa privind migratia.
In ceea ce priveste discutiile despre clima, in ciuda presiunilor liderilor G7 si a Vaticanului, Donald Trump a refuzat sa ia o decizie referitoare Acordul de la Paris. Potrivit AFP, Angela Merkel a declarat ca „orice discutie pe subiectul climei a fost extrem de dificila, ca sa nu spun complet nesatisfacatoare”. Nou venitul Macron este mult mai optimist in aceasta privinta spunand ca este sigur ca Donald Trump va decide in urma Summitului G7 sa sustina Acordul de la Paris privind clima, caracterizandu-l pe Presdintele american ca fiind un om „pragmatic”.
O alta pozitie unanima a liderilor G7 in afara celei cu privire la terorism a fost cea cu privire Coreea de Nord. Declaratia spune ca statele izolate au prezentat o amentintare crescanda de „grava natura” la pacea internationala si stabilitate, toate statele angajandu-se sa isi sporeasca masurile de securitate in lipsa renuntarii Coreei de Nord la progamul sau nuclear.
Potrivit Reuters, dezamagirea cu privire la Acordul de la Paris a fost diminuata sambata de acceptul Presdintelui Trump de a include in declaratia finala „lupta impotriva tuturor formelor de protectionism” si de angajamentul lui fata de un sistem comercial international bazat de reguli.
Prim-ministrul italian, Paolo Gentiloni a declarat la sfarsitul summitului ca sunt[Italia] multumiti de cum au decurs lucrurile.
Trump a catalogat intalnirea ca fiind una „extrem de productiva”.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ